Sărmane creaturi, de Alasdair Gray

”Sărmane creaturi. Episoade din tineretea lui Archibald McCandless, medic si functionar scotian in domeniul sanatatii”, de Alasdair Gray

Editura Polirom, Colecția ”Biblioteca Polirom. Proza XXI”, Iași, 2013
Traducere din limba engleza si note de Magda Teodorescu

“Sarmane (si stranii) creaturi” in inevitabila stradanie a umanitatii de a-si crea si recrea intruchiparea… Din pacate… invelisul, materia in forma omeneasca… uneori reuseste! Mecanismul delicat al mintii si spiritului… se dovedeste a fi insa nemultiplicabil la nivelul creatiei perfecte primordiale, iar rateurile devin monstruoase! De la creatii numite Golem sau Frankenstein sau strania manopera a lui Kovelnik – povestita de Zafon, mergand pana adancul antichitatii la Galateea lui Pygmalion! Si pana la urma, cata indreptatire avem sa intervenim in necunoscutele cai ale procesului creatiei fiintei umane.

Pentru ca asa cum spune Oscar in “Marina” a lui Zafon, “Lumea oamenilor e viata (…) Moartea nu ne apartine.” Mihail Kolvenik al lui Zafon este omul care a incercat sa se opuna bolii si mortii, este personajul care obsedat sa smulga viata si integritatea fizica din neant, din nefiinta, a neglijat aspectele spirituale si morale ale interventiei sale, astfel incat precum precursorul sau renumit, Frankenstein – a sfidat creatia si a creat monstri!!!

“...Cadavrele celor din salile noastre de disectie sunt acolo in urma unor accidente sau a unor boli naturale. Daca ai putea folosi organele sau membrele neafectate pentru a-i insanatosi pe ceilalti, ai fi un salvator de vieti mult mai maret ca Pasteur sau Lister. Chirurgii de pretutindeni ar transforma o stiinta moarta intr-o arta vie si concreta!” Acest citat din Sarmanele creaturi ale lui Alasdair Gray ne trimite pe drumul cautarilor si incercarilor si proiectelor mai sus amintite. Si de aici mai departe, parcurgand romanul “excentricului” autor – deopotriva prolific, dar si extrem de profund cu fiecare opera propusa, cititorul este supus cu osardie unor incercari intelectuale de inalta tinuta, impachetate uneori in atmosfera realului palpabil cu iz de policier psihologic, alteori in analize ascutite filozofice cu insertii in social (un social criticat pana in fibra cea mai intima), mergand pana la fine analize ale curentelor politice din vremuri si nevremuri. Pana la urma, toate aceste “sarmane creaturi” creioneaza o fresca incredibil de vasta a umanitatii. Uneori cititorul simte nevoia sa faca cativa pasi inapoi, pentru ca privirea sa launtrica sa poata cuprinde intregul tablou, caci orice amanunt care ii scapa din vedere, poate tulbura intelegerea intregului.

Familiarizata oarecum din lecturi anterioare precum “Larnak: o viata in patru carti” si “Batrani indragostiti” cu stilul inconfundabil al scriitorului (ilustratii pe care trebuie sa le “citim” si sa le descifram in context, senzatia alerta de real si ireal, adancimea plina de satira a analizei sociale si comportamentale, suisurile si coborasurile spiritului uman in conflict cu “datul” experientelor de viata), romanul “Sarmane creaturi” a reprezentat un deliciu intelectual, mai ales din momentul atat de ingenios pregatit al intrarii in realitatea cruda, a dezbracarii personajelor de aura gotic-romantica precedenta. Si ceea ce i se dezvaluie cititorului este realitatea “sarmana” a personajelor care se etaleaza epistolar in mare parte. Oglindă cu doua fete a aceleasi realitati privita de pe parti opuse, povestea pastreaza misterul adanc al fiintei umane si mai ales acel incredibil filon al sexualitatii feminine, mixat straniu intr-un compozit politic. Asistam parca, in acest roman, la nasterea unei angoasante religii adapandu-se din slabiciunile timpurilor, dar atemporala prin puterea amestecului de real-ireal, magie-stiinta.

Vreau sa va pun la dispozitie in continuare, doar cateva citate-spicuiri, care mi-au atras atentia! Doar cateva… pentru ca aproape fiecare pagina citita ma indeamna sa retin si sa reproduc cuvintele autorului-personajelor-povestii reale/ireale.

“Daca practicantii medicinei ar dori sa salveze vieti in loc sa faca bani de pe urma lor, si-ar uni fortele ca sa previna bolile, nu ar lucra individual pentru a le vindeca. (…) Cauza majoritatii bolilor este cunoscuta cel putin din secolul al saselea dinainte de Hristos, cand grecii au transformat igiena intr-o zeita. Soare, curatenie si miscare. (…) Aer proaspat, apa buna, o dieta alimentara adecvata, case curate si spatioase pentru toata lumea si interzicerea de catre guvern a oricarei activitati care otraveste si impiedica asemenea lucruri.”

“Primele deprinderi pe care le invatam (si vorbirea este una dintre ele) devin mai mult ca sigur instinctuale, raspandindu-se prin nervii si muschii intregului corp. Acum stim ca instinctele nu apartin intru totul creierului, de vreme ce un pui fara cap poate alrga mai multi metri inainte de a cadea la pamant.”

“In timp ce faceam acest lucru, m-am linistit si mi-am amintit ca incetasem sa cred in Dumnezeu, ceruri, Mila Eterna et cetera dupa ce citisem Originea speciilor.” (In ultima vreme tot mai multi autori reflecta aceste ganduri in scrierile lor!)

“Simteam nevoia sa admir o femeie care sa aiba nevoie de mine si care sa ma admire si ea pe mine”

“Uite! (…) De asta arta si stiinta nu pot imbunatati lumea, in ciuda a tot ce spun filantropii liberali! Noile si incomensurabilele abilitati stiintifice sunt folosite in primul rand de acea latura nenorocit de lacoma si egoista a firii si natiunii noastre, unde latura sociala, cea a grijii si milei, e intotdeauna pe locul al doilea.”

“Singurul lucru cert pe care il stim despre imbatranire este ca nefericirea si durerea ii imbatranesc pe oameni mai repede decat  fericirea.”

“Asa ca acum stiu cine ti-e nepoata, domnule Baxter. Evreii o numesc Eca sau Dalila, grecii Elena din Troia, romanii Cleopatra, crestinii Salomea. Este Demonul Alb, cel care distruge onoarea si barbatia celor mai nobili si mai virili barbati din toate epocile.”

Si extrem de interesant-stresante sunt pasajele de la paginile 252-253 – care reflecta criticismul marxist asupra capitalismului!

Trebuie insa sa parcurgeti singuri aceste « Sarmane creaturi », culminand cu capitolul final “Note critice si istorice” (“degradarea inerenta a naturii umane sau a masculului uman” 🙂 ) pentru ca, alaturi de lecturile din Mary Shelley, Wilkie Collins, Arthur Conan Doyle si Lewis Carroll, sa intelegeti genialitatea lui Alasdair Gray si vasta panoplie de simboluri si sensuri filozofice expusa in fata mintii noastre de umili cititori-ganditori.

Puteți cumpăra cartea acum, de pe site-ul Editurii Polirom.