Editorial

Pericol de „Sânge vienez” la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”

Sânge vienez
Dirijor: Constantin Grigore 
Distribuție:
Eduard: George Vîrban                                                  
Gabriela: Mihaela Alexa                                                  
Frantzi: Daniela Bucșan                                                          
Vercingetorix (Prim Ministru): Orest Pîslariu-Ranghilof  
Pepi: Gabriela Daha                                                                 
Josef: Valentino Tiron                                                 

Un nou spectacol la Teatrul de Operetă și Musical Ion Dacian, „Sânge vienez”, dirijor Constantin Grigore, o montare tradițională, care respectă epoca în care a și apărut montarea. Premiera a avut loc în 1899, la Carltheater din Viena, fiind rezultatul unui proiect conceput de directorul teatrului, Franz Jauner. Libretul a fost scris de Viktor Léon și Leo Stein, iar partitura — un colaj rafinat din lucrări mai vechi ale lui Strauss — a fost adaptată și orchestrat de Adolf Müller Jr.

Pentru că tipul de spectacol în sine este un amestec de genuri, este de menționat faptul că regizorul este cel care îmbină elementele muzicale și teatrale, astfel încât să asigure coerența spectacolului. Din acest punct de vedere, a doua parte mi s-a părut mai bine conturată. Pentru a rezuma foarte pe scurt subiectul operetei, putem începe spunând că intriga urmărește încurcături amoroase și infidelități în înalta societate a finalului de secol XIX, culminând cu împăcarea cuplurilor (în special a contelui Eduard cu soția sa, Gabriela), într-o atmosferă de petrecere, vals și voie bună. Evident că miza nu este narativul, ci îmbinarea lui cu interpretarea muzicală și coregrafia. Personajele sunt destul de bine creionate, susținându-se în cadrul poveștii care deși nu este una complexă, are elementele are asigură o coerență internă.

Dirijorul a avut o prestație constantă, coregraful a întreținut bine momentele de mobilitate în cadrul spectacolului. Aș mai sublinia rolul scenografului, care de multe ori este minimizat. De asemenea, comicul de situație și cel de limbaj au avut destule momente în care s-au împletit cu succes.Ritmul spectacolului este unul susținut, iar interpretarea ariilor muzicale susține povestea.

În ce privește soliștii, forța lor vocală a fost dublată de naturalețea dialogului, astfel încât actanții principali au reușit să creeze personaje bine  Nu aș trece peste dialog fără să punctez încă o dată și comicul – în ce privește partea de text, au fost scene în care mi s-a părut că textul nu a fost cel mai potrivit, părea că a fost interpretat doar pentru efectul de comic.

În cele din urmă, deși nu este în zona mea imediată de confort, cred că un spectacol de operetă poate fi o bună ocazie de a privi și primi un tip de spectacol-colaj, cu aerul unui trecut elegant & bucurându-te, în același timp, beneficiile prezentului oferit de actul artistic.

Programul complet, detalii și bilete pe www.opereta.ro și pe www.ticketstore.ro .

Articole similare

De ce ar trebui subvenționate bibliotecile?

Jovi Ene

Călătorii literare cu Alina Nelega: „Ce e călătoria perfectă, dacă nu o mare aventură?”

Jovi Ene

Nou la Editura Paralela 45. Fragment în avanpremieră din Laila Lalami, ”Ceilalți americani”

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult