Am văzut în ultima perioadă câteva documentare de artă de excepție, toate pe platforma online Happy Cinema, pe care puteți vedea, de asemenea, și piese de teatru pentru copii, drame, comedii, animații pentru întreaga familie etc. Foarte bine realizate, cu imagini clare și precise, realizate de oameni de cinema profesioniști, cu ajutorul specialiștilor din artă și cu sprijinul unor muzee reprezentative ale lumii.
Am ordonat aceste documentare în două calupuri: primele trei sunt documentare văzute de mine, despre care am scris câteva cuvinte, iar următoarele două sunt văzute de colegii mei, care au scris recenzii pe larg despre acestea.
Iată recomandările mele:
1. Exhibition on Screen: Canaletto & the Art of Venice (2017)
O mare parte din excelentele picturi ale lui Canaletto sunt la Buckingham și pe acestea se concentrează acest documentar, care descrie o mare parte din viața destul de puțin cunoscută a artistului și pe atmosfera din epocă (el a trăit între 1697-1768), dar personajul central, alături de Veneția iubită și pictată, pare a fi Joseph Smith, antreprenor, dealer de artă al epocii venețiene, care a văzut valoarea lui Canaletto și a achiziționat sau tranzacționat o mare parte a operei sale. Și, da, chiar dacă nu-s un pasionat sau specialist al picturii, tablourile sale sunt impresionante în detalii și în construcția Veneției și a personajelor secundare. Nota: 9/10
Despre film, pe larg, a scris colega noastră Carmen Florea aici.
2. Vincent Van Gogh – A New Way Of Seeing (2015)
Muzeul Van Gogh din Amsterdam se reorganizează, prilej pentru o reașezare în context a operelor marelui pictor olandez și o explicație atentă a epocii, vieții și carierei acestuia într-un documentar din seria Exhibition on Screen. Fiecare aspect al vieții sale este analizat în detaliu, împreună cu operele reprezentative, spectatorul fiind pus în situația observării (și înțelegerii) felului în care tablourile sale au evoluat de-a lungul timpului și a modalităților prin care fericirile și suferințele sale sunt oglindite în ceea ce a creat. Un documentar de văzut atât de pasionații de artă, cât și de neinițiați (cei care nu îl cunosc pe Van Gogh decât ”după ureche”). Nota: 8/10
3. Florence and the Uffizi Gallery (2015)
Nu am ajuns încă la Florența, deși este una din destinațiile aflate pe lista scurtă, dar am recuperat puțin cu acest documentar care prezintă renașterea orașului odată cu inovațiile aduse de către Lorenzo de Medici, atât din punct de vedere al arhitecturii, cât și al viziunii culturale. Chiar dacă nu am apreciat prea mult ideea unui personaj-actor în rolul acestuia, am descoperit mai multe laturi și locuri atractive ale Florenței, pe care le-am trecut pe listă pentru o vizită ulterioară; dar marele merit al documentarului este o privire atentă asupra Galeriei Uffizi și a operelor artistice din aceasta, reușind să ofere imagini unice, pline de explicații, asupra celor mai importante dintre acestea, lucruri pe care nu le-am fi descoperit la o vizită rapidă, turistică. Indiferent dacă ați fost sau nu în Florența, acest film vă va ajuta să descoperiți noi și noi perspective asupra orașului, artei și istoriei sale. Nota: 8/10
Și, în continuare, recomandările colegilor mei:
1. Degas: Passion for Perfection (2018)
”Pornind de la o expoziție temporară ce a avut loc la Cambridge, la The Fitzwilliam Museum (acel Luvru în miniatură – așa cum le place curatorilor să-l numească), documentarul Passion for Perfection este o foarte bine gândită și structurată discuție asupra metodei lui Degas, trecând în revistă nu doar momente biografice importante, dar sondând și personalitatea sa complicată și incomodă și punând toate aceste aspecte în legătură cu creația sa. Iar astfel se dezvăluie unul din cei mai interesanți, complecși, dar și neînțeleși artiști nu doar ai secolului al XIX-lea, ci de oricând și de oriunde. Un maestru mereu în căutarea perfecționării operei sale, unul din puținii artiști care nu a creat pentru plăcerea altora, ci pentru a căuta adevăratul sens al artei – căci a vândut puține lucrări în timpul vieții, doar atâtea câte au fost necesare pentru a supraviețui.” (recenzie realizată de Tudor-Costin Sicomaș)
”Nivelul este cel cu care ne-a obișnuit această excelentă serie. Vizual, operele de artă sunt filmate excepțional, dezvăluind detalii greu de observat cu ochiul liber, chiar și atunci când ne aflăm în fața lor. Experții sunt aleși excelent dintre curatorii expoziției, directori și specialiști de la marile muzee, artiști contemporani. Prezentarea biografică este cronologică, și aduce multe detalii esențiale, dar nu pe toate. În cazul lui Degas avem de-a face cu o personalitate complexă, cu multe umbre și contradicții. Acestea din urmă sunt prezentate parțial și cu reținere. Poate este firesc, dar este incomplet. Pe lângă antisemitismul său virulent descris în film (Degas a făcut parte din partida anti-Dreyfus în marea schismă care a sfâșiat societatea franceză a epocii) au mai existat și alte aspecte întunecate, documentate sau deduse, despre care se poate află citind unele dintre biografiile artistului. Trecerea lor sub o tăcere discretă și politicoasă este singurul aspect care diminuează valoarea acestui documentar aproape excepțional.” (recenzie realizată de Dan Romașcanu)
2. Leonardo from the National Gallery, London (2012)
”Formatul documentarelor din serial nu era încă stabil în 2012, dar avem deja destul de multe elemente din cele care au făcut din ‘Exhibition on Screen’ o formidabilă colecție de mărturii și idei centrate în jurul expozițiilor importante ale ultimului deceniu în artă. Suntem luați de mână și plimbați prin sălile de expoziție, avem parte atât de vizualizarea contextului și amplasamentelor în care sunt expuse operele de artă, cât și de o descriere detaliată venită de la curatorii expoziției, experți în istoria artei și istorie generală, și specialiști în domeniile aferente temei tablourilor (religie și muzică de exemplu). Lipsește cred o viziune mai personală și o abordare mai originală și mai puțin scolastică. Acestea vor apărea peste câțiva ani in documentarele serialului, dar lipsesc aici.” (recenzie realizată de Dan Romașcanu)
(Sursă fotografii: IMDb.com)