Strălucitor și prăfuit în același timp – Spider-Man: Into the Spider-Verse (2018)

Spider-Man: Into the Spider-Verse (2018)
Regia: Bob Persichetti, Peter Ramsey, Rodney Rothman
Cu: Shameik Moore, Jake Johnson, Hailee Steinfeld, Mahershala Ali, Nicolas Cage

Nu am obiceiul să mă scuz pentru plăcerile vinovate și nu o voi face nici de această dată. Din an în paște (mai ales în ultima vreme) îmi place să văd filme de animație. O fac nu numai pentru nostalgia amintirii capodoperelor lui Walt Disney sau a plăcerii vizionărilor împărtășite cu copii mei cu ceva timp în urmă (nepoții vin acum la rând), dar și pentru că cred că filmul de animație, ca și orice alt gen, are și el reușitele sale și eșecurile sale. Atunci când reușește, filmul de animație bun este o plăcere estetică, o sursă de emoții și de tensiune, o bucurie de care îți amintești în timp așa cum îți amintești orice alt film bun. Nu este însă cazul cu ‘Spider-Man: Into the Spider-Verse’ – cel mai recent succes al casei Marvel. Și nici succesul de public nu îl voi contesta.

Filmele mai ambițioase ale genului inspirat de comics încearcă să aducă idei noi cu care să-și atragă spectatorii, căci chiar și fanii pasionați ai genului au nevoie de ceva nou din când în când. În ‘Spider-Man: Into the Spider-Verse’, nici măcar această idee nouă nu este prea originală – am văzut deja în destule alte filme cum au fost aduși pe ecran și combinați în aceeași poveste eroi din diferite serii diferite de benzi desenate. În acest caz, sunt adunați (unde? în Manhattan, bineînțeles) eroii diferitelor variații desenate sau derivate din SpiderMan, inclusiv Spider-Man Noir și Spider Girl. Universuri paralele ale poveștilor diferite cu oameni-păianjeni se întâlnesc spre plăcerea cunoscătorilor. Celor mai puțin familiari cu personajele sub-genurilor această idee nu le va spune prea mult, și nici acțiunea rezultată nu mi s-a părut teribil de interesantă.

Rezultatul este în opinia mea că avem de-a face cu încă un film (de desene animate de data aceasta) de rutină, asemănător cu încă o revista în colecția de comics. Pentru pasionații genului este important să nu piardă niciun număr. Ca spectator ocazional, nimic nu mi s-a părut deosebit în ‘Spider-Man: Into the Spider-Verse’, nici animația, nici efectele 3-D, nici acțiunea, nici umorul, nici personajele (buni sau răi). Sunt convins că acest film își va ocupă locul în colecție și că-l voi uita repede. Realizatorii lui au reușit să creeze ceva viu colorat dar deja prăfuit, înainte de trecerea timpului.

Nota: 5/10