War of the Worlds (2005) – Războiul lumilor
Regia: Steven Spielberg
Distribuția: Tom Cruise, Dakota Fanning, Tim Robbins
Când butonând televizorul am dat peste filmul ăsta, n-am trecut mai departe pentru că mi-am amintit de cele două scene antologice pe care demult voiam să le revăd. Ambele pe fondul invaziei extraterestre (sigur vi le amintiţi):
Într-un peisaj însorit, apele râului sclipind jucăuşe. Linişte şi pace când, brusc, râul se umple de cadavre plutind la vale.
Apoi, noapte. Mulţimi înnebunite pe un drum care traversează calea ferată. Se aude un semnal, barierele automate se lasă, lumea se opreşte, trenul trece în viteză. Nimic mai normal, doar că trenul e în flăcări de la un capăt la celălalt. Semnat Steven Spielberg.
Se pare că ce vreau să spun mai departe nu e despre film, ci despre regizor, care nu e unul oarecare. Pentru că ştie perfect să introducă suspansul, să creeze tensiune. Să te „agaţe”, ca spectator, în aşa fel încât tu să spui mai departe şi să vină lumea la film. Ştie, aşadar, să vândă.
În zilele noastre producătorii de automobile, de ţigări, de filme, n-ar supravieţui dacă n-ar face studii de marketing. Şi fac: ce caută publicul, ce prezentări preferă etc. Din mii, milioane de chestionare, rezultă matematic reţeta ideală: câtă acţiune, violenţă, suspans, romance… Corect aplicată, produce la sigur profitul scontat. Ei cu banii, noi cu distracţia. Fair!
Revenind la acest film, i-aş reproşa autorului detaliul că ni-i arată pe „marţieni” în toată splendoarea lor tripodă. Nu era necesar, oroarea oricum venea de peste tot şi era absurdă. Mâna aceea prelungă şi descărnată, cu degetele într-un ultim spasm, din final, ar fi fost de ajuns.