”Biblioteca de la Miezul Nopții”, de Matt Haig
Editura Nemira, București, 2020
Traducere de Cristina Nan
Cititorii romanului lui Matt Haig, ‘Biblioteca de la Miezul Nopții’ (apărut în 2020 la Editura Nemira în traducerea Cristinei Nan), vor face imediat asocierea intre formidabila metaforă care se află în miezul cărții și cealaltă bibliotecă celebră din literatura lumii, Biblioteca Babel a lui Jorge Luis Borges. La Borges aveam de-a face cu o metaforă a Universului, conceput ca o imensă bibliotecă incluzând toate cărțile care pot fi create din combinațiile celor 25 de semne (22 de litere ale alfabetului latin, punct, virgulă și spațiu). Matt Haig construiește cu Biblioteca de la Miezul Nopții o metaforă a existenței omenești. Cartea sa, amestec de fantezie, filosofie și psihologie, s-a bucurat de succes și de câteva ediții imediat după apariția sa (destul de recentă de altfel), devenind un best-seller pe lista lui ‘New York Times’, fiind recomandata de clubul de carte al emisiunii ‘Good Morning, America’ și primind premiul Goodreads Choice Award pentru cărți de ficțiune. Promptitudinea editurii Nemira în a oferi cititorilor versiunea sa în limba română este remarcabilă.
Eroina cărții, Nora Seed, are 35 de ani și trăiește într-un orășel englez. Nu are o viață prea fericită, ghinioanele și eșecurile par să o copleșească. Primele capitole se deschid cu o numărătoare inversă a orelor până la sinuciderea eroinei. Motivele sunt poate mărunte, dar se acumulează – își pierde locul de muncă la un magazin de muzică, este singură și unicul companion, un motan numit Voltaire, fuge din apartament și moare în stradă, fratele ei mutat la Londra a tăiat comunicațiile, și viața îi este plină de regrete pentru decizii neinspirate care au adus-o unde se afla. Sinuciderea se petrece la ora magiei, la miezul nopții. Timpul pare să se oprească în loc și Nora ajunge într-o … bibliotecă administrată de doamna Elm, bibliotecara școlii unde învățase cu mulți ani în urmă, unul dintre puținii oameni, poate singurul, care o ajutase într-un moment de cumpănă din adolescență.
‘Intre viață și moarte se afla o bibliotecă, i-a zis. Și în acea bibliotecă sunt multe rafturi care se întind la nesfârșit. Fiecare carte iți oferă ocazia să încerci o altă viață pe care ai fi putut să o trăiești. Să vezi cum ar decurge lucrurile daca ai fi făcut alte alegeri. … Cât timp exista Biblioteca de la Miezul Nopții, vei fi ferită de moarte, Nora. Acum va trebui să decizi cum să trăiești. … nu e realitatea așa cum o înțelegi tu. Ca să mă exprim mai clar, e un soi de tărâm intermediar. Nu e viață. Nu e moarte. Nu e lumea reală în sensul convențional al cuvântului. Dar nici vis nu e. Nu e nici una, nici alta. Pe scurt, e Biblioteca de la Miezul Nopții.’ (pag. 40-43)
Premiza este cât se poate de interesantă. Biblioteca există între viață și moarte. Nora poate alege orice carte din rafturi și fiecare carte conține o viață alternativă. Fiecare dintre vieți este una dintre cele care ar fi rezultat dacă ar fi schimbat o singură decizie pe care a regretat-o. Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi continuat înotul de performanta, daca ar fi mers la o întâlnirea la cafenea cu un bărbat pe care îl refuzase, dacă ar fi continuat studiile de filosofie sau pasiunea pentru muzică? Fiecare viață alternativă este trăita până când apare dezamăgirea. Atunci se întoarce la bibliotecă pentru a încerca din nou, altceva. Această alternare printre viețile paralele posibile se poate termina daca Nora va găsi o viață care este cel mai bun rezultat posibil, fie atunci când se vă resemna și îndrepta spre moarte.
Cartea dezvoltă în continuare viețile alternative ale Norei: vieți paralele sau vieți succesive? Memoria ei acumulează experiențele, dar ea este singura care pare conștientă de aceste tranziții, între care au loc întâlnirile cu doamna Elm. Cine este ea de fapt? Dispeceră a acestui purgatoriu sau întruchipare a Divinității? La fiecare nou salt într-o altă viață Nora este obligată să-și reconstituie propriul său trecut, să înțeleagă schimbările, să se confrunte cu soarta celor dragi care de fiecare data este diferită. ‘Efectul fluturelui’ funcționează și în lumile legate între ele prin Bibliotecă, o decizie diferită luată în trecut poate avea efecte imprevizibile și pentru ea dar și pentru cei din jur. Va cunoaște și alti ‘transgresori’, călători intre vieți alternative, căci drumurile destinelor nu sunt limitate de determinism sau de legile spațio-temporale pe care le cunoaștem din viața obișnuită. Precum universul fizicii moderne, acest univers pare să aibă mai multe dimensiuni:
‘Da. Tipul cu pisica. El a susținut că, în fizica cuantică, toate variantele alternative se desfășoară simultan. Toate odată. În același loc. Suprapunere cuantică. Pisica din cutie este atât vie, cât și moartă. Poți să deschizi cutia și să constați că e vie sau moartă, așa funcționează, dar într-un fel, chiar și după ce cutia a fost deschisă, pisica rămâne în continuare vie și moarta. Fiecare univers se suprapune peste alt univers. Asemenea unui milion de imagini pe hârtie de calc, toate cu ușoare variații în același cadru. Interpretarea lumilor multiple din fizica cuantică sugerează faptul că există un număr de universuri paralele divergente. În fiecare clipa a vieții tale, pășești într-un nou univers. Cu fiecare decizie pe care o iei. Și, în mod tradițional, se credea că nu poate exista niciun fel de comunicare sau de transfer între aceste lumi, cu toate că ele se desfășoară în același spatiu, literalmente la câțiva milimetri de noi.’ (pag. 158-159)
O urmărim deci pe Nora în multe dintre viețile sale posibile alternative. De fiecare dată reușita pare mai bună, fie profesional, fie social, fie emoțional, decât cea din viața ei reală precedentă. O vedem pe rând campioană olimpică la înot, vedetă rock, filozoafă, soție și mamă, exploratoare a ghețarilor, proprietara de cramă sau de pub. Îi spune „da” fostului iubit părăsit în pragul nunții și acceptă realizarea visului acestuia de a locui într-un oraș mic și de a deține un pub local. Ea poate fi totul sau orice. Precum cărțile din biblioteca lui Borges care cuprind tot Universul, cele din Biblioteca de la Miezul Nopții a lui Matt Haig conțin toate viețile posibile. Dar și pe cea fericită? Și în definitiv, în ce constă fericirea?
După cum puteți constata am ajuns la un nivel de abordare care seamănă puțin a clișee de psihanaliză. Aici se află una dintre capcanele cărții și cred că fiecare dintre cititori va primi partea finală într-un fel diferit, în funcție de experiența sa de viață. Nu voi da mai multe detalii, deoarece nu doresc să răpesc bucuria citirii și a descoperirii. Finalul încearcă să fie optimist. Unii cititori îl vor găsi dulceag și prea previzibil, ceva de genul filmelor hollywoodiene. Este oare însă problema cărții? Sau poate este vorba despre o problemă a noastră, a cititorilor? Mai poate o carte ‘serioasă’ în lumea de astăzi să aibă un final pozitiv? Vă invit să citiți ‘Biblioteca de la Miezul Nopții’ și să încercați să răspundeți singuri. Vă așteaptă o lectură plăcuta a unei cărți scrise cursiv și inteligent. Întrebările pe care și le pune eroina despre destin, hazard, responsabilitate, decizii și consecințele lor sunt dintre cele pe care ni le-am pus sau ni le vom pune cândva în viață fiecare dintre noi.
Puteți cumpăra cartea: Editura Nemira/Libris.ro/Elefant.ro.
(Sursă fotografii: Nemira.ro, GH)
