Prin blogosfera literara (24 – 30 decembrie 2012)

Este ora bilanturilor, si presa literara incearca sa sorteze bunele de rele si sa evalueze ce carti ne raman din anul 2012. O face si Gabriel Chifu de la Romania Literara: ‘Ce rămâne? Nu m-aş încumeta să fac asemenea previziuni cu aer definitiv. N-aş spune, aşadar, ce rămâne, ci aş alege dintre titurile din 2012 pe cele câteva care, în opinia mea, s-ar cuveni să-şi împartă titlul de carte a anului, pe genuri: Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha de Mircea Mihăieş (critică şi teorie liteară), Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste de Andrei Pleşu (eseu filosofic şi mai mult decât atât), Vieţile paralele de Florina Ilis (roman), La pierderea speranţei de Nicolae Prelipceanu şi Manuscrisul din insula Elefantina de Ion Mircea (poezie). Aceste apariţii sunt însoţite de altele care au atras/ vor atrage atenţia cititorilor şi a criticii literare. În proză: Nepotul lui Dracula de Al. Muşina, Cronicile genocidului de Radu Aldulescu, Toate bufniţele de Filip Florian, Viitorul începe luni de Ioana Pârvulescu, Omar cel orb de Daniela Zeca, Deplasarea spre roşu de Radu Mareş, Bastonul contelui de Gheorghe Schwartz, Singura cale de Nicolae Breban. În poezie: Petrecere la Montrouge de Nora Iuga, Substanţe interzise de Liviu Ioan Stoiciu, Nimicitorul de Aurel Pantea, Trecutul e o sărbătoare de Horia Gârbea, Frânghia înflorită de Radu Vancu, Douăsprzece cântece înaintea naşterii de Mihail Gălăţanu. În critică şi eseu: Târziu, departe… de Gelu Ionescu, O zi din viaţa mea fără durere de Marta Petreu, Caragiale, marele paradox de Gelu Negrea, I.L. Caragiale şi filosofia plăcerii de Dan C. Mihăilescu, I. L. Caragiale. Fatalitatea ironică de Mircea A. Diaconu, Moartea la purtător de Irina Petraş, Portrete fără rame de Nichita Danilov. Sunt de reţinut şi câteva debuturi: Marius Chivu (Vântureasa de plastic), în poezie; un cristian (Morţii mă- tii), în proză; Simona Vasilache (Cinstite obraze, moftangii şi domni) şi Mihai Iovănel (Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică), în critică literară şi eseu. Toate aceste cărţi şi altele pe care, fatalmente, le voi fi scăpat din vedere dau relief şi varietate anului literar 2012 şi îl situează la o cotă valorică ridicată. ‘

Tot aici Cosmin Ciotlos recenzeaza cartea Ioanei Parvulescu ‘Viitorul incepe luni’, o continuare a romanului ‘Viata incepe vineri’ publicat acum cativa ani. Concluzia este transanta: ‘Am comentat aici, numai anul acesta, peste cincizeci de cărţi recente. Viitorul începe luni mi-a plăcut mai mult ca oricare alta.’

Georgiana Vladulescu scrie la nemirabooks.ro despre aparitia unei carti pe care o astepta de multa vreme: ‘Imediat ce am aflat ca Nemira intentioneaza sa publice primul roman al lui George R.R. Martin, am numarat zilele pana cand il voi putea cumpara si „devora”. Imediat ce am facut rost de el, m-am scufundat in lumea incredibila a lui Martin… si am regretat inca o data ca toate cartile trebuie sa se termine si ca trebuie sa ma intorc la realitate.’

Adrian Gionea scrie la BookMag despre cartea lui Haruki Murakami ‘În căutarea oii fantastice’: ‘În căutarea oii fantastice poate fi considerat jurnalul unei călătorii spirituale, iniţiatice, în afara unui spaţiu „profan” şi plin de manii, obsesii, crize sau rupturi afective. Prin acest roman, Murakami dovedeşte că ştie cum să insereze fantasticul în real, ca-ntr-un colaj fabulatoriu lăsat chiar în mijlocul unei Japonii dinamice, alerte şi pline de furnicare gălăgioase peste care se „lipesc” decupaje dintr-o compoziţie aparte, mai apropiată de peisajele lui Hokusai decât de geometria urbană. Trecerea de la banalitate la fantastic se face într-un mod aparent firesc, deşi câteva dialoguri sfidează regulile normalităţii cotidiene. Se vorbeşte despre mioara niponă înzestrată cu anumite calităţi ieşite din comun de parcă s-ar vorbi despre întâlnirile fixate după ziua de lucru. Nimic bizar sau greu de îndeplinit în lumea inventată de Haruki Murakami. Doar personajul principal şi cititorii mai rămân, din când în când, uimiţi.’

Tot aici am citit cu interes recenzia Anamariei Blanaru la ‘Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste’ a lui Andrei Plesu: ‘Volumul lui Andrei Pleşu reactualizează cele mai cunoscute parabole, de la Parabola semănătorului la cea a Fiului risipitor, sau pune în discuţie probleme ale receptivităţii în comunicare prin parabolele Făclia sub obroc sau Cetatea de pe munte. Textul său nu oferă interpretări geometrice, definitive, ci se situează la rândul său înăuntrul unei interogaii deschise, iar ca stil înăuntrul unei poveşti. De ce vorbeşte Iisus în parabole, cine se află în exterioritatea cuvântului său, cum se poate ieşi din exterioritatea şi care este limita „străinătăţii” sunt întrebări pe care le repune Andrei Pleşu plecând de la textul biblic. Învelirea vizibilului ca formă de comunicare directă, adaptarea la exterior ca formă de înstrăinare de sine, ieşirea din exterioritate ca formă de singularitate, înţelegerea receptivă, care fructifică sunt tot atâtea probleme de comunicare pe care orice lector, indiferent de poziţionarea faţă de textul sfânt, le întâmpină astăzi.’

(Dan)

Costi Pistea scrie despre „Farame de memorii” de Jose Saramago: „Copilăria şi adolescenţa lui José. Cum a ajuns să fie primul din familia sa numit şi Saramago (tatăl său era de Sousa). Unde Saramago înseamnă „hrean”. Unde tot datorită tatălui, subofiţer de poliţie, a ajuns membru al clubului (de suporteri) Benfica Lisabona. „Era mai mult dorinţa lui decât a mea”, zice José, care te priveşte, dintr-o poză de pe la 10-12 ani, cu nişte ochi precum două măsline . N-a fost niciodată microbist. „Mă distram, dar fără fanatism.” Sărăcie lucie. Dese schimbări de adrese – familia locuia cu chirie – şi amanetarea păturilor cu care se încălzeau iarna. Amintiri cu primele cărţi, primele filme.”

Dragos de la Chestii Livresti scrie despre „Jacob se hotaraste sa iubeasca”, de Catalin Dorian Florescu, o carte pe care am inceput-o si eu acum vreo doua saptamani (dar am abandonat-o din cauza altor proiecte): „este un roman perfect realizat. ficțiune istorică. românia, interbelică, dar și postbelică. banatul. incusiuni medievale în lorena. nemți, țigani, șvabi și români. o femeie întoarsă cu bani din america. un necunoscut sărăntoc care o curtează.”

(Jovi)

Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:

-„Cele mai bune cărţi citite în 2012” în viziunea editorilor Filme-carti.ro

-„Mass Media Insider”, de Tudor Calin Zarojanu

-„Doamna apelor”, de Philippa Gregory