„Colivia”, de Eve Chase
Editura Litera, Colecția Buzz Books, București, 2023
Traducere din limba engleză și note de Mihaela Serea
Despre viaţa de familie s-au scris, se scriu şi se vor scrie numeroase pledoarii, într-o deplină armonie cu diversele orientări de natură socială şi culturală. Nu de puţine ori, vocile mai puternice ale acestei lumi au susţinut în unanimitate, fiecare cum a ştiut şi putut, prin dovezi pertinente sau prin sloganuri aflate la graniţa cu promovarea comercială, că fiecare dintre noi suntem o parte dintr-o celulă de bază a societăţii, care ne-a dat viaţă, iar mai apoi ne-a oferit daruri şi lecţii ziditoare despre cum să creştem cât mai frumos şi mai înalt, formând, la rândul nostru, alte celule.
Pe această cale, poate că nu mai este deloc o noutate faptul că multe dintre poveştile născute şi ţesute în taina familiei s-au transformat adesea în subiecte rafinat şi minuţios consemnate în paginile romanelor sau în mereu imprevizibila şi provocatoarea lume a imaginilor. Nici viziunile contemporane nu s-au lăsat mai prejos, invitând adesea cititorul şi privitorul să pătrundă într-un colţ oarecare din spatele unei scene şi să descopere că fiecare fapt al vieţii este menit să ni se înfăţişeze ca un noian de bucurii senine şi aşteptări care, dublate de tot atâtea implacabile dezamăgiri şi suferinţe, ne vor înzestra cu putere, speranţă şi nobilă demnitate.
O astfel de morală mereu vie se poate cu uşurinţă distinge și din paginile romanului Colivia, menit să întregească panoplia acelor poveşti care, cutreierând lumea, ne ies adesea în cale pentru a ne demonstra faptul că orice fenomen social, chiar şi liniştea vieţii de familie se poate transforma, în doar câteva clipe, într-un coşmar greu de cuprins cu mintea. Astfel, poate că nu este deloc întâmplător faptul că, în locul unei formule magice deja tradiţionale, suntem invitaţi să descoperim un univers tenebros, aflat sub semnul unei ştiri de ultim moment, mult asemănătoare celor care înconjoară, zilnic, lumea. Iar în vreme ce poliţia încearcă din răsputeri să elucideze misterul unui incident mortal, sub ochii noştri reprinde viaţă o dramă înţesată de mistere întunecate, care străbat, nestigherite, spiritele şi timpurile.
La început, faptele par să se petreacă într-un mod firesc, ilustrând imaginea unui tată care îşi invită cele trei fete la conacul Rock Point, în amintirea trecutelor vacanţe de vară. Pe aleile lui păşesc, rând pe rând, Lauren, Kat şi Flora. Iar ceea ce le deosebeşte pe aceste trei surori de restul prinţeselor care au făcut, la vremea lor, istorie, este tocmai faptul că, luate pe neaşteptate, fiecare dintre ele întrezăreşte în această călătorie o luptă provocatoare. Căci deşi sunt surori vitrege, cu mame diferite, spiritele lor par să rămână pentru totdeauna captive în colivia unor fapte cutremurătoare care, deşi s-au petrecut cu multă vreme în urmă, nu se lasă uitate şi iertate prea uşor.
Purtaţi pe firul lor sinuos, plonjăm direct în luna august a anului 1999, când toată lumea se pregătea pentru eclipsa totală de soare. Desigur, acest fenomen mai puţin obişnuit nu a putut să ocolească vechiul conac din Cornwall, acolo unde fetele s-au reunit, ca întotdeauna, redevenind rivale în lupta atroce pe care mândria şi gelozia o poartă, în numele dragostei şi atenţiei:
Tata a ieşit de pe verandă în lumina amurgului şi şi-a deshis larg braţele.
-O, iată cele mai reuşite creaţii ale mele!
(…) Kat şi Flora au alergat spre tata, ridicând nori de praf nisipos. Am rămas în spate, ţinând de curelele tăioase ale rucsacului meu militar şi aşteptându-mi rândul, cu inima bătând, în timp ce emoţia şi timiditatea năvăleau în valuri peste mine. (…) Rock Point ne-a adus împreună. Ca o scenă ridicată doar pentru noi şi apoi demontată la sfârşitul lunii august (p.29).
Ceea ce rămâne, astfel, în urma acelor zile care ar fi trebuit să fie senine, este un deznodământ tragic, care vrea cu orice preţ să iasă la lumină, prin bileţele şi scrisori misterioase, apărute, parcă din neant, dar mai ales printr-un ţipăt sfâşietor al conştiinţelor blocate într-o lume plină de durere. Şi astfel, ceea ce a fost odată o preţioasă gură de aer, se dezvăluie în 2019 drept un sălaş al nostalgiei şi neliniştii, un loc alunecos şi derutant. Căci după ce vei fi traversat o grădină goală, unde fantomele verilor trecute se plimbă pe gazon, uşile impunătoare ale conacului se vor deschide, îndemnându-te să poposeşti, cu răbdare, în camere obscure. Aici, fiecare obiect pare a fi înzestrat cu suflet şi cu o poveste rămasă încă vie, în vreme ce un papagal cu pene cenuşii ţipă, la rândul lui, din colivie şi, etalându-şi măiestria de a imita orice glas uman, devine unul dintre mesagerii nemuritori ai acelor secrete menite să trăiască precum un vierme într-un măr verde şi dulce.
Şi astfel, angrenate în constelaţia misterelor, cele trei surori atât de prinse în caruselul cotidian, acolo unde relaţiile toxice, goana haotică după o carieră strălucită şi teama de a păşi, cu fruntea sus, printre necunoscutele vieţii, nu ne sunt chiar atât de străine, redobândesc, în doar câteva zile, statutul trecutelor Fete cu colivie, imortalizate într-un tablou. Dar de această dată, reîntoarcerea în casa călătoriilor în timp dă naştere unei dure scufundări în cele mai adânci şi mai reci ape ale familiei, care, odată traversate, dezvăluie răspunsuri uluitoare despre ceea ce ar trebui să însemne cu adevărat viaţa, dincolo de un nesfârşit noian de dureri molipsitoare şi periculoase:
În lumina soarelui de decembrie, Rock Point străluceşte, alb ca o bucată de zahăr, pe vârful stâncii de un verde-anghelică. Panglicile de pânză roşie pe care le-a legat Flora de stâlpii verandei flutură în vânt. De fiecare parte a uşii din faţă, două felinare mari aşteaptă căderea amurgului. (…)
Lauren ar vrea să împacheteze cerul înstelat, ca dintr-o pictură de Tiţian, să-l ducă cu ea (…) şi să-l atârne pe peretele gri al apartamentului. De asemenea, marea. Zăpada. Mirosul de fum de lemne şi de granit umed. Frigul pur şi sărat. Farul unei bărci de pescuit, care clipeşte la orizont. Cărarea de lumină a lunii pe apă. (…) Inima ei plină, plină, plină. (…) E copleşită de minunea vieţii, de felul în care pare să te ducă pe o cărare ce se cufundă adânc într-un puţ de mină, pentru ca apoi cărarea aceea să se ridice din nou la lumină, în plin soare. (pp.390 şi 348-349).
Puteți cumpăra cartea: Editura Litera/Libris.ro/Cartepedia.ro.
Surse imagini: https://www.libris.ro/, https://bloomboxclub.com/, https://www.facebook.com/laurafrunzablog.
