Distantarea sociala nu i-a redus la tacere pe multi dintre bloggerii de film. Unii foloseau deja preferential ‘streaming’ acasa, altii au descoperit acuma placerile vizionarii filmelor cu popcorn din productie proprie.
-Cristian Caloian scrie la ‘liternet.ro’ despre ‘Heidi’ a lui Catalin Mitulescu: ‘Cătălin Mitulescu menţine stilistica apropiată Noului Cinema Românesc (mai puţin duratele lungi, preferînd un montaj alert, potrivit genului), încercînd să livreze un policier decent. Condiţiile sociale sau dilemele post-comuniste sunt prezente, e drept, dar importanţa lor este secundară. Iarna şi mizeria periferiei, condiţiile insalubre şi hainele sărăcăcioase sunt prezente pe ecran şi construiesc verosimilitatea decorului, dar atenţia spectatorului este ghidată către dramele şi ispitele personajelor, către motivaţiile acestora autonome. Într-o cheie universală, personajele înfruntă atracţii interzise, pasiuni nesănătoase sau legături maladive, într-o relaţie de semi-independenţă de decorul post-comunist.’
-‘PostModern’ ne propune 20 de documentare super-interesante pe Netflix: ‘Inside Bill’s Brain: Decoding Bill Gates. Nouă ne-a plăcut la nebunie acest documentar în trei părți din 2019. Documentarele care se concentrează pe biografia unei personalități nu sunt de obicei alb sau negre. De multe ori aruncă o umbră deloc apreciativă. În mintea lui Bill: Bill Gates decodat e însă un serial care te va face să-l admiri pe Bill Gates. Și te va motiva și inspira să-ți urmezi visele cu mai multă determinare. În plus, nu e un documentar care spune liniar povestea vieții miliardarului american. Ci se concentrează pe modul cum Bill Gates abordează problemele și cum le rezolvă. Cum își alege partenerii și cum colaborează cu aceștia. Și, mai ales, cum alege problemele globale de genul poliomielitei sau a lipsei apei și a canalizării în statele sărace. Și cum capacitează sute de oameni și miliarde de dolari prin fundația Bill și Melinda Gates pentru a le rezolva. De asemenea, documentarul aruncă o lumină în viața personală a lui Gates, de exemplu în relația tensionată cu mama lui. Datorită căreia însă i se datorează în mare parte nu doar aplecarea spre filantropie, ci chiar succesul ca antreprenor.’
-‘Marculescu’ ne povesteste ce este cu mubi: ‘Mubi costă 1 (un) euro pe 3 luni pentru că pandemie și zilele astea. În contextul ăsta ar merita pentru ca acces la câteva filme chiar bune. Dacă erau alte vremurile n-aș fi zis că merită pentru că mai multe motive. 1. selecție subțire numeric și deloc ireproșabilă calitativ. 2. cele mai demne de văzut chestii sunt accesibile cu sistemul de rental (4 euro pe film, d-oh) care nu necesită abonament (funcționează mișto, eu am plătit vreo 6 filme în sistemul de rental pe mubi în ultimii doi ani – ceeace înseamnă că altfel erau de negăsit la calitate decentă) 3. filmele ”expiră” și una din chestiile care mă irită cumplit este să văd un film (mai ales la mine în casă) când nu am eu chef. Nu-i snobism, este cinism: cel mai nasol lucru pe care îl poți face cu un film este să-l vezi pentru că TREBUIE ACUM. io prefer să văd pentru sufletul și cultura mea CE și CÂND vreau eu. 4. mubi nu este nici cinematecă nici netflix nici ceva peste medium quality (hbo). este o selecție curatoriată tematic (când mai bine când mai prost) care ar fi mai misto dacă ar avea dublu numărului de filme pe care le are. Și poate triplul numărului de selecționeri, că variația ar trebui să fie mai mare.’
-Marius Oliviu ne povesteste la ‘Ce filme vad’ despre serialul ‘Years and Years’ pe care l-a vazut pe HBO: ‘Alegorie-avertisment a unui viitor plauzibil, Years and Years proiectează în următorii ani, cu disperare (dar și cu speranță!), o continuare logic-pesimistă a situației globale curente și face niște pronosticuri destul de sumbre, plecând de la ipoteza că omenirea n-a învățat mai nimic din greșelile trecutului. Ba, din contră, le repetă până la autodistrugere.’
-Ana Lucia scrie la ‘Cinefilia’ despre serialul Netflix ‘Elite’: ‘… povestea vine cu personaje complexe, pe care le găsim și în viața noastră cotidiană. Ele reprezintă luptele pe care orice adolescent le poartă în perioada respectivă indiferent de clasa socială. Presiunea conflictelor conduc la crimă. Cine este criminalul, de ce recurge la acest gest? Merită criminalul a doua șansă? Poate criminalul să-și cumpere salvarea, să scape de acuzații, de închisoare dacă dă o sumă de bani frumoși? Oare poliția îi va cerceta și pe cei din elită? Îi vor lua măcar în calcul ca posibili criminali? Aici nu mai răspund cu nimic, vă las pe voi să intrați în lumea lor, în povestea lor, unde vă asigur că nu va lipsi nimic.’
Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Coup de Grâce” (1976)
–”Spinning Man” (2018)
–”The Firemen’s Ball” (1967)
–Top 10 filme despre trenuri și gări
(Sursă fotografii: Liternet.ro, IMDb.com)