De departe, anul 2015 este unul divers, cu foarte multe repoziționări, greu de judecat în ansamblu; cel mai bine cred că s-ar putea numi anul avangardei – nu o să intru în discuții semantice, o să consemnez doar faptele.
Mai întâi, o semnificativă reconsiderare a avangardei istorice: fiind un centenar Gellu Naum, au avut loc multe evenimente conexe, lecturi și comunicări; acest centenar l-a „prins” într-o oarecare măsură și pe Paul Păun, comiltonul lui Naum. Se remarcă astfel eforturile lui Ion Pop, prin editarea Caietelor avangardei, o revistă de specialitate, cu un număr dedicat lui Naum în primăvară și unul Dadaismului (în 2016 vor fi 100 de ani de Dada!) – dar și lui Paul Păun – în toamnă. Pe acest fundal, o apariție consistentă este antologia aceluiași Ion Pop, Avangarda românească, peste 1600 de pagini la Fundația Națională pentru Știință și Artă, un volum despre care voi vorbi în curînd. O carte așteptată este și ediția lui Petrișor Militaru din Opera poetică a lui Sașa Pană (Editura Aius, Craiova).
Salvador Dali ocupă un loc special; romanul său de la Editura Humanitas, Chipuri ascunse, a fost un complement firesc al interesantei expoziții de grafică Dali de la Castelul Cantacuzino din Bușteni, desfășurată pe parcursul verii. Organizatorii selectului eveniment au adus deja din decembrie alte schițe și desene din clasicii avangardei, cum ar fi Picasso. Să remarcăm, în treacăt, și regalizarea României din ultima vreme: una-două apare un palat, fie el și administrativ, și un eveniment regal; ba chiar și ciocolată regală se pare că avem, printre altele. Ca să nu mai vorbim despre Familia Regală.
O mențiune deosebită are Simona Antonescu; scriitoarea aflată la debut cu Fotograful Curții Regale (Editura Cartea Românească) a scris un foarte bun roman însoțit de reproduceri după vechi fotografii, care analizează începuturile regalității românești – în fond ale societății românești moderne. Un pandant al prezentului regalității este cartea istoricului Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică? (Editura Curtea Veche).
În al doilea rând, avangarda politică (strâns legată în anumite circumstanțe de cea artistică) are un profil foarte bine conturat prin dezbaterile și ideile concretizate în Plante exotice, antologia despre Teoria și practica marxiștilor românii, alcătuită de Alex Cistelecan & Andrei State, la Editura Tact; semnificativă este și Arta politică contemporană. Perspective critice, de la Editura Charmides, editată de Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuț Sociu & Marius Tudor Bogdan.
Tot chestiuni de politică a societății noastre au pus și alte volume: preeminența femeii în Evul Mediu, prin volumul de secol XIV semnată de Christine de Pizan, Cartea cetății doamnelor (trad. Reghina Dascăl, Editura Polirom), dificila problemă basarabeană (Iulian Ciocan, Iar dimineața vor veni rușii, Editura Polirom), dar și Sesiunea de toamnă, jurnalul înțepat al lui Eugen Negrici despre formarea intelectualului în epoca dură a dictaturii comuniste. O scenă de aici îți rămâne: vizita lui Ceaușescu la Craiova se produce cu trimiterea unei mașini speciale, din care coboară, pe covorul roșu, doar câinele său de vânătoare. Ulterior, la minute bune, vine și mașina cu Geniul Carpaților. În același spirit, romanul Vremea Moroiului de Viorica Răduță (Editura Cartea Românească) este o disecție a celei mai recente epoci din istoria actuală a României. Cine o fi Moroiul?
Cît de mult poate merge un intelectual pe urmele unui partid? Depinde de epocă. Un model excelent al intelectualului angajat oferă George Neagoe în analiza deosebită a comportamentului lui G. Călinescu, om de litere & om politic, în Mizantropul optimist (Editura Cartea Românească).
Opusul cel mai comun al avangardei este clasicul; au apărut o serie de ediții de Opere din scriitori semnificativi pentru poezia noastră: Alexandru Mușina, Cristian Popescu, Angela Marinescu (la Editura Tracus Arte, respectiv Charmides). Dintre noile volume, Robert Șerban cu Puțin sub linie (Editura Cartea Românească) este o bună apariție, așa cum este și Svetlana Cârstean, cu Gravitație.
Iar cartea cea mai așteptată a anului: fără îndoială, Solenoid de Mircea Cărtărescu, o poveste (și) despre destinul autorului, al scriitorului.
Topul de mai jos este unul eminamente subiectiv, firește, al cărților, autorilor și mai ales al chestiunilor care mi-au atras atenția. Se bazează în special pe mai bine de 100 de cărți despre care am scris în ultimul an. Un clasament pe genuri, cum fac oamenii cuminți și ordonați, ratează, am impresia, fondul discuțiilor.
Top 15 cărți și autori în 2015
1. Solenoid, de Mircea Cărtărescu (Editura Humanitas, București); Simona Popescu, Autorul, un personaj, Editura Paralela 45, Pitești;
2. Christine de Pizan, Cartea cetății doamnelor (trad. Reghina Dascăl, Editura Polirom, Iași);
3. Ion Pop, Avangarda românească, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București;
4. Salvador Dali, Chipuri ascunse, trad. de Ileana Cantuniari, Editura Humanitas, București;
5. Simona Antonescu, Fotograful Curții Regale, Editura Cartea Românească, București;
6. Alexandru Muraru, Cum supraviețuiește monarhia într-o republică?, Editura Curtea Veche, București;
7. Plante exotice. Teoria și practica marxiștilor românii, antologie alcătuită de Alex Cistelecan & Andrei State, Editura Tact (Cluj-Napoca);
8. Arta politică contemporană. Perspective critice, Editura Charmides (Bistrița), editată de Mihaela Michailov, David Schwartz, Ionuț Sociu & Marius Tudor Bogdan;
9. Iulian Ciocan, Iar dimineața vor veni rușii, Editura Polirom, Iași;
10. Viorica Răduță, Vremea Moroiului, Editura Cartea Românească, București;
11. Eugen Negrici, Sesiunea de toamnă, Editura Polirom, Iași;
12. George Neagoe, Mizantropul optimist. G. Călinescu și (de)stalinizarea României, Editura Cartea Românească, București;
13. Opere (complete) de Alexandru Mușina, Cristian Popescu, Angela Marinescu (la Editura Tracus Arte, respectiv Charmides); Sașa Pană, Opera poetică (ediție de Petrișor Militaru, Editura Aius, Craiova);
14. Svetlana Cârstean, Gravitație, Editura Trei, București;
15. Robert Șerban, Puțin sub linie, Editura Cartea Românească.
