Primul lucru care il izbeste pe vizitator dupa ce paraseste autogara centrala spre oras sunt zidurile. Valletta este situatia pe o peninsula stancoasa si este protejata probabil de cele mai impresionante ziduri fortificate pe care le-am vazut vreodata. Construit de cavalerii ioaniti dupa Asediul cel mare al turcilor din 1565, orasul nu a cazut niciodata sub vreo invazie straina in vreun razboi. Singurul cuceritor al insulei a fost Napoleon, dar cavalerii au fugit in Rusia si au abandonat orasul, in momentul in care viitorul imparat a ajuns aici.
Orasul este principala atractie turistica de pe insula si este o oprire obligatorie in orice excursie aici. Reuseste sa fie aglomerat in orice sezon si, pentru noi, care l-am vizitat in afara sezonului de varf, a fost aproape singurul loc aglomerat pe care l-am intalnit in timpul vacantei.
Accesul terestru in oras se face prin poarta orasului, care arata ca un arc de triumf ale carui zile de glorie au trecut de mult. Este totusi destul de nou, construit in anii 1970, dar nu este bine intretinut. Ca si in alte locuri de pe insula, am vazut aici de asemenea semne ca ceva nou se va construi in curand in loc – pare ca Malta este locul in care banii europeni vin lent sau atunci cand vin nu sunt folositi imediat pentru scopurile propuse.
Imediat dupa poarta, vizitatorul poate vedea ruinile unei constructii invechite si impozante care a stat aici pana la cel de-al doilea război mondial si a fost distrusa intr-un bombardament devastator al aviatiei germane asupra orasului din 1942. Malta a fost singura tara care a avut intreaga populatie decorata de catre regele britanic in timpul razboiului pentru statornicia si dorinta de a rezista sub focul inamic.
Valletta este un oras frumos si frumusetea sa vine din combinatia dintre arhitectura rafinata a palatelor, bisericilor si a strazilor desfundate si peisajul spectaculos al peninsulei inconjurata de albastrul marii. Multe dintre locurile frumoase ale orasului vin direct din istorie – de exemplu, hanurile (Auberges-Inns) care par pentru ochii contemporanilor ca palate reale unde cavalerii au gazduit oaspetii din diferite locuri din Europa. Cladirile au diverse functii in zilele noastre, printre altele Auberge de Castille este una dintre cele mai impozante, gazduind biroului primului-ministru maltez.
Un loc care merita sa fie vazut in oras sunt gradinile Upper Barrakka. In preajma golfului, se pot vizita “Cele trei orase” si, in josul pantelor, bastioanele, debarcaderele si, in mod special, esplanadele gradinilor, cu meterezele care au aparat odata orasul.
Toate strazile din Malta au doua nume – unul in malteza si celalalt in engleza. De exemplu, strada principala din Valletta este Triq Ir-Repubblika sau Strada Republicii, care traverseaza peninsula si orasul de la Sud la Nord si imparte orasul in partea de Vest si partea de Est, la fel ca in Manhattan, pastrand proportiile, desigur. Strazile sunt foarte turistice ca in multe alte locuri de pe mapamond, dar cateva cladiri speciale iti reamintesc ca esti intr-un loc special. De exemplu, Cafe Gordina are o aroma europeana, cu o ciocolata superba si prajituri asortate.
Chiar pe strada unde se afla Cafe Gradina, se gaseste aproape singura piata deschisa din oras. Teatrul Manoel – cel mai important loc de teatru si de opera de pe insula se afla peste drum de Palatul Marilor Maestri si State Building, unde parlamentul si presedintele republicii isi au resedintele.
Vizitatorii orasului Valletta sau ai Maltei in general vor afla in scurt timp dupa ce au vizitat prima data orasului sau satul ca balcoanele sunt un fel de pasiune locala, ornamentul preferat din punct de vedere arhitectural si o reflectie a statusului sociale al proprietarului apartamentului sau al casei.
Valletta este, de asemenea, un oras al bisericilor, care sunt intr-un numar mare, de la impozanta Catedrala a Sfantului Ioan, care va fi subiectul unui episod de sine statator pana la bisericile mice de pe strazile laterale. Fervoarea religioasa a locuitorilor este reflectata nu numai in multimea bisericilor, ci arta religioasa pare a fi scapat libera din perimetrul zidurilor bisericilor pe strazile orasului. Pare ca la fiecare colt de strada cel putin un sfant este sculptat in piatra sau pictat pe pereti si isi extinde binecuvantarea spre calatori.
Cele mai frumoase locuri din oras cer totusi unele eforturi pentru a fi explorate. Daca pasesti in afara drumului principal, te vei afla destul de rapid pe strazi abrupte, care par sa coboare toate spre mare, indiferent ce directie vei urma. Comparatia cu San Francisco apare imediat in minte, dar tramvaiul lipseste. Trebuie doar sa ne reamintim ca tot ceea ce duce in jos va duce inevitabil si in sus, intrucat singura cale de a iesi din oras sunt portile orasului. Pantele spre oras pot fi foarte dificile, la sfarsitul unei zile de plimbare prin oras.
