Shatranj Ke Khilari (1977) – The Chess Players – Jucatorii de sah
Regia: Satyajit Ray
Actori: Amjad Khan, Sanjeev Kumar, Saeed Jaffrey, Richard Attenborough, Shabana Azmi
„Jucatorii de sah” este singurul film al lui Ray care se aventureaza adanc intr-o cultura diferita – cea a regatului musulman din Oudh si este vorbit in limba Urdu. Filmat intr-un loc din Lucknow, el descrie sfarsitul ultimului fief musulman din India din 1856, analizand atent cauzele sociale si culturale ale decaderii regatului. Este o opera de mare frumusete psihologica si cinematografica, fiind de asemenea cel mai scump film facut vreodata de Ray. Faimosul scriitor indian V.S. Naipaul a comparat acest film cu o piesa shakespeariana si comparatia nu este deloc exagerata.
Aparent sunt doua fire narative distincte in film. Una este povestea istorica a destituirii ultimului rege din Oudh, Wajid Ali Shah (interpretat de Amjad Khan). El este descris in film ca un amestec fascinant de coruptie si sensibilitate, de dezmat si resemnare. Ray are sentimente contradictorii despre acest personaj, care este pe de o parte un simbol al dezintegrarii ramasitelor Imperiului Mongol, dar pe de alta parte are o demnitate interioara si continua o traditie si un stil de viata care este judecat gresit si complet neinteles de dusmanii sai.
Tabara adversa a britanicilor este reprezentata de generalul Outram (Richard Attenborough), arhetipul cuceritorului colonial, care denatureaza si minimalizeaza cultura adversarilor. Dialogurile dintre cei doi sunt fascinante. Ei folosesc un translator si traducerea este riguros de exacta. Cu toate acestea, adevarata semnificatie este adeseori pierduta prin traducere. Dialogul dintre culturi trebuie sa aiba loc mult deasupra dictionarului.
Al doilea fir narativ este acela al jucatorilor de sah. Doi prieteni, ce apartin de aristocratia imperiului, isi petrec tot timpul, zile si nopti, jucand sah. Ei joaca in stilul vechi, sunt mandri ca jocul a fost inventat in India (si nu in Persia!), s-a raspandit in toata lumea si, desi au auzit ca britanicii au schimbat cateva reguli, ei ignora orice modificare. Din dragoste pentru joc, ei ignora totul in jur – afacerile lor, sotiilor lor, pericolele care ameninta regatul si modul lor de viata.
Sahul devine obsesia centrala a vietilor lor si obsesia centrala a filmului, un simbol al traditiei si a rafinamentului civilizatiei de care apartin, dar si obsesia si refuzul de a infrunta realitatea, care duce la pierderea ei. In timp ce isi petrec timpul in lupta dintre regii de pe tabla de sah, ei pierd sansa de a-si proteja adevaratul rege si regatul lui. Sanjeev Kumar in rolul lui Mirza Sajjad Ali si Saeed Jaffrey in rolul lui Mir Roshan Ali ofera o interpretare perfecta.
Cinematografia lui Ray este frumoasa si rafinata, ca si lumea pe care o descrie. Multe dintre scene sunt compozitii superbe si, cand muzica si dansul se amesteca asa cum o fac in multe filme indiene, acestea se potrivesc perfect in poveste si in ambianta curtii imperiale. Povestea preluarii ultimului regat musulman din India de catre britanici, cu complicitatea pasiva a nobilimii locale, prea ocupata sa-si traiasca viata de lux si sa se bucure de placerile favorite, este descrisa pentru totdeauna in imaginile acestui film splendid.
Nota: 9/10
Puteti urmari tot filmul pe blogul lui Dan, aici.
