No Strings Attached (2011) – Fara obligatii
Regia: Ivan Reitman
Distributia: Natalie Portman, Ashton Kutcher, Kevin Kline
Nu stiu cati oameni privesc filmele din punct de vedere al experientelor personale, poate nici nu este o metoda prea buna de a viziona filmele pentru ca apoi sa le descrii mai departe. Eu mi-am marturisit deja acest defect, dar perseverez :D. Am ales No Strings Attached din mai multe motive: in primul rand, m-a atras afisul filmului. Natalie Portman, proaspata laureata a Premiului Oscar pentru cea mai bun actrita, intr-o camasuta deosebit de sumara si, mai ales, aratand extrem de sexy. Apoi subiectul: pot ramane doua persoane doar prieteni (in sensul de amici), chiar daca sunt implicati intr-o relatie rezumata doar la sex?
El este o persoana extrem de sociabila si enervant de fericita. Nimic nu ii poate ascunde adevaratele sentimente si dorinta ca viata lui sa fie traita in prezenta, fara concesii si sentimente. Ea este o persoana extrem de introvertita si enervant de distanta. Toate momentele in care isi apropie semenii sunt datorate alcoolului (nu exagerat, recunosc, dar trebuia sa ii dau un motiv:)) ), orice atingere a sufletului celor din jur ii este indezirabila. Se intalnesc peste ani (coincindenta sau nu, fiecare scena a timpului din filme se intampla in jurul cifrei 6: sase ani inainte, sase luni inainte, sase saptamani dupa etc.) si decid sa aiba o altfel de relatie, una bazata doar pe sex. El stramba din buze, insa accepta, fiind sigur ca va exista un moment cand Ea se va indragosti de El.
Sunt momente frumoase, momente in care cei doi se apropie, dar orice moment de tandrete este interpretat de ea drept intruziune in inima mea si incearca sa se indeparteze. Nu este simplu: in clipa in care ea decide sa plece, chiar pentru cateva zile, isi da seama ca nu poate ramane fara el si revine atat de repede, incat pare ca nu s-au despartit niciodata. Momentul decisiv este acela in care el decide sa plece: totul pare definitiv, dar este doar momentul cheie in care fiecare trebuie sa isi dea seama de adevaratele sentimente. Telefonul de la ea, pe cand era in pragul nuntii surorii sale, intr-un moment cand toata lumea din jur era fericita si impreuna cu cineva drag, nu are efectul scontat: el ii reproseaza incertitudinea relatiei, felul in care s-a comportat cu el, felul in care nu a lasat nicio speranta viitorului lor impreuna.
Cuvintele din acea convorbire m-au impresionat cel mai mult:
„Ea: -Stiu ca e din senin, dar eu… Mi-e dor de tine. Mi-e foarte dor de tine.
El: -Bine. Nu stiu ce sa spun. Ma suni pentru ca esti la nunta surorii tale si ea pare fericita, iar toata lumea pare fericita, mai putin tu.
Ea: –Nu stiu… Ma gandeam sa… Cred ca voiam sa-ti aud vocea. Stiu ca ne-am despartit, dar..
El: –Nu ne-am despartit. Noi nici n-am fost impreuna.„
Mai multe despre aceasta relatie, despre finalul filmului, puteti afla dupa vizionarea lui. Eu vi-l recomand pentru seriozitatea sentimentelor si pentru gasirea unui alt sens relatiilor aparent fara viitor in care sunteti. Vi-l recomand pentru scenele amuzante (depinde cum doriti sa il vedeti) si pentru maiestria celor doi interpreti: un Ashton Kutcher tipic, fara inflorituri si fara fasoane; o Natalie Portman din ce in ce mai frumoasa si mai priceputa in fiecare rol pe care il joaca; un cuplu potrivit.
3 comments
Ai scris frumos despre film, iar apoi i-ai dat 7,5 🙂 Eu sunt cam sceptică, din cauza combinaţiei N.P. (like) şi A.K. (unlike) 🙂
Paradoxal, nu?
Filmul l-am privit destul de personal, imi plac povestile de dragoste care se termina frumos, iar pt Natalie am si eu mai mult de „like”…
In schimb, nu este o capodopera si ma feresc de obicei sa dau note prea mari la filme „usurele”.
Sper ca ai inteles astfel motivul notei mele.
Aşa aş fi făcut şi eu, Jovi, să ştii 🙂