Narcos: Mexico (2018)
Realizatori: Carlo Bernard, Chris Brancato, Doug Miro, Scott Teems
Distribuție: Michael Peña, Alyssa Diaz, Diego Luna, Joaquín Cosio
Recunosc spășit că nu am văzut originalul Narcos, nu m-au pasionat prea mult serialele polițiste ale ultimilor ani, motivul principal fiind că am văzut, în general, prea puține seriale după copilărie. Am recuperat câte ceva în ultimul an, dar nu suficient. Cum zilele acestea apare pe Netflix un Narcos: Mexico, am avut prilejul să văd câteva episoade în avanpremieră și, entuziast, am ales să vă fac și o prezentare și, în același timp, o recomandare în cunoștință de cauză.
În primul rând, Narcos: Mexico are la bază fapte reale, petrecute în Mexicul anilor 1980, când cartelurile de droguri se reorganizau pentru a intra mai ușor și mai structurat pe piețele americane. Tocmai de aceea, așa cum spuneam și în titlu, serialul are și o puternică nuanță de documentar, existând un narator care explică vremurile și evenimentele, precum și imagini de arhivă, care sunt intercalate printre scenele cu actori, pentru a da o mai mare profunzime și atingere reală întregului film.
Povestea este cunoscută de cei care au studiat evenimentele timpului, dar câteva considerații pot să vă ofer și eu: în anii 1980, comercianții și producătorii de droguri din Mexic nu erau deloc organizați, piața era liberă, fiecare trebuia să se descurce pe cont propriu pentru a produce și apoi duce fraudulos drogurile în State. Puțini își imaginau că aceștia se pot uni, pentru că existau multe conflicte între ei, ucideri și certuri pe marginea ”frontierelor” ținuturilor fiecăruia. Numai că a apărut acel om providențial, Miguel Ángel Félix Gallardo, care, sub aparența de a sluji interesul ”patronilor” săi, a format un cartel foarte puternic, în zona Guadalajara, care a unit producătorii și le-a oferit câștiguri imense din ”exportul” drogurilor peste graniță.
Filmul explorează foarte intens această înființare a cartelului, pas cu pas, cucerire după cucerire, analizându-l foarte atent pe Gallardo, un personaj foarte interesant, puternic și în același timp vulnerabil și emotiv, mai ales la început, când acțiunile sale erau riscante și aparent făcute fără o gândire prealabilă; ajută, desigur și excelenta prestație a lui Diego Luna, bine pus în scenă de creatorii filmului.
În paralel, avem reprezentanții poliției americane, care aveau câțiva oameni de legătură, într-un birou obscur și fără obiect de activitate din Guadalajara. Printre ei, Kiki Camarena, tipul polițistului care caută acțiunea, care nu poate sta la birou fără activitate și dornic să descifreze ițele afacerilor necurate din zonă. Numai că nu e deloc simplu, pentru că, deși are susținerea colegilor, americanii nu au deloc putere în Mexic, iar poliția locală este aservită și cumpărată de cartel. Așa că Kiki trebuie să se descurce pe cont propriu, luând urma producătorilor și ajungând chiar pe plantația din deșert.
Desigur, nu poți ști tot ce s-a petrecut cu adevărat, dar această parte ficționalizată a poveștii este, la fel, foarte bine construită: personajele sunt credibile (producătorii de droguri, partenerii lor, polițiștii și familiile lor aflate departe de casă etc.), acțiunea este alertă și plină de suspans, povestea este descrisă atent, încât nu e nevoie să cauți date suplimentare prin Wikipedia, interpretarea este de calitate. În plus, nu este doar un serial polițist, nu abundă în violență, poate fi privit și înțeles de oricine din familie.
Narcos: Mexico va avea lansarea pe Netflix pe 16 noiembrie 2018, abia aștept să îl văd în integralitate.
https://www.youtube.com/watch?v=ziH2UzTrg6Y
