Gypsy (1962)
Regia: Mervyn LeRoy
Distributia: Rosalind Russell, Natalie Wood, Karl Malden
Puteti cumpara DVD-ul acum, de pe ProVideo.ro.
Un nou musical al lui Natalie Wood, un nou film superb al actritei americane, una din frumusetile filmului dupa cel de-al doilea razboi mondial, o actrita trecuta in nefiinta prea tanara (la doar 43 de ani) din cauza unui accident nefericit. Istoria unor genuri de muzica, de teatru de revista, respectiv vodevilul si burlescul, ne este relevata aici aproape fara sa cunoastem ca este vorba totusi de o poveste reala, aceea a dansatoarei de burlesc Gypsy Rose Lee, cea care si-a construit o cariera in burlesc, cea care a fost aproape fortata de o mama ambitioasa spre vedetism, cea care a ajuns cunoscuta datorita memoriilor sale (baza scenariului de aici) si apoi a spectacolelor de pe Broadway si a filmelor despre viata ei.
Este si un film despre familie, nu numai unul despre munca unei persoane care ajunge sa aiba o cariera proprie. Familia Hovick este una ciudata din prisma incercarilor prin care trece: mama Rose este singura intretinatoare a celor doua fiice, iar ambitia vietii sale (o ambitie extraordinara, aproape dictatoriala) este aceea ca una dintre cele doua fiice ale sale sa ajunga o adevarata vedeta, iar ea sa o conduca in continuare si dupa atingerea acestui scop. Dupa esecul cu „Baby” June (un rol interpret de foarta tanara Morgan Brittany), incearca sa o exploateze pe cealalta fiica, Louise, cu acelasi rol, cu aceeasi imbracaminte, ba chiar cu o peruca blonda care sa o aproprie de fiica mai mica, dar favorita pana in acel moment.
Natalie Wood o interpreteaza pe aceasta fiica, iesita din neant aproape, pentru ca pana in momentul in care este aleasa pentru cariera de vodevil (si apoi burlesc) era cea care era asemanata cu baietii, era prietena acestora, dar doar atat, era cea care este in spatele scenei sau cel mult intruchipa o vaca pe scena pentru ca mama sa nu avea timp decat pentru Baby June. In clipa in care este prima data imbracata intr-o tinuta cumsecade, se uita in oglinda si isi da seama: „Sunt draguta!”. Optica ei se schimba si, din acea clipa, vrea sa devina o persoana importanta, sa se distreze si, cel mai important, sa scape de sub autoritatea mamei sale.
Sunt cateva cuvinte de spus despre acest film. Pe de o parte, merita mentionata calitatea interpretarii: Rosalind Russell este poate principala eroina a peliculei-mama tiranica, mama ambitioasa pana la limita, cea care impune tonul si care conduce viata celor din jur. Aparenta infrangere din final nu este decat temporara, dupa cateva clipe fiica face primul pas spre impacare si spre reasezarea mamei pe propriul soclu. Karl Malden este o aparitie suprinzatoare: il cunosteam mai batran, in roluri de polistist pe strazile din San Francisco. Aici este in rolul impresarului, Herbie Sommers, cel care ofera sfaturi tinerilor, dar tine si locul tatalui in familie. Este, in acelasi timp, usor manevrabil, este usor manipulat de mama Rose si sfarseste bolnav de ulcer si revoltat de lipsa de consideratie la care este supus.
In sfarsit, Natalie Wood este adevarata senzatie: o tanara baietoaica, ale carei talente pot fi banuite din spatele scenei, dar si scenele de dans din spatele teatrelor, impreuna cu baiatul la care aspira. Dupa intrarea in lumea spectacolului autentic, este femeia total transformata pe care o doresc si dupa care tanjesc toti barbatii. Senzuala, sexy, fructul pe care il doresc si la care nu ajung niciodata, o femeie ascunsa in propriile haine sau dupa cortina, femeia pe care nimeni niciodata nu a reusit sa o dezbrace. Nu trebuie uitate si cateva melodii superbe din acest film, care este, totusi, un musical clasic.
