Evenimentul nr. 5 – ora 18– Cinema Studio
A Film Unfinished (2010)
Israel
Regia: Yael Hersonski
Cu: Rudiger Vogler (interpretandu-l pe Willy Wist), Hava Alberstein (voce pentru Rachel Auerbach)
De remarcat este faptul ca acest film poposeste pentru a doua oara in acest an in cadrul Festivalurilor de film de la Bucuresti, prima oara el a fost selectionat in cadrul Festivalului de Film pentru drepturile omului, OneWorld Romania din luna martie 2011.
Un document istoric compus din patru pelicule descoperite la ani distanta de incheierea razboiului, intr-un buncar de beton intr-o padure langa Postdam! Un material tragic, atat din punct de vedere al continutului, cat si al semnificatiei si scopului descoperit dupa vizionare – falsificarea istoriei reale. Oamenii care au populat Gettoul din Varsovia au existat, au subzistat si unii dintre ei au supravietuit.
Marturiile lor, ca victime ale cumplitilor ani ai razboiului si ca participanti la filmarea acestor pelicule de propaganda, alaturi de marturiile cinice ale unor cameramani nazisti, dar si jurnalul conducatorului Consiliului Evreiesc al gettoului – Adam Czerniakow, dezghioaca – pe langa tragedia evreilor polonezi (circumscrisa suferintei tuturor evriilor si altor etnii „neariene” in vreme de razboi), mecanismul abominabil al propagandei naziste. Modul in care ideologii hitleristi intentionau sa manevreze opinia publica si mai mult decat atat, sa induca suspiciune si resentimente adanci mergand pana la ura, in chiar mijlocul evreilor!
Regizoarea Yael Hersonski, absolventa a Scolii de Film si Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim, spune „ Acum, dupa ce bunica mea a murit fara sa-si fi pus pe hartie amintirile despre Gettoul din Varsovia, ma gandesc la viitorul apropiat, cand nu va mai exista niciun martor si simt imperios nevoia sa reexaminez documentele de arhiva ale Holocaustului, adevarate marturii ale victimelor dincolo de mormant. Spre deosebire de alte forme de marturie – fie ele orale sau scrise – imaginea, prin natura ei, ramane deschisa la interpretari si poate dezvalui mult mai mult decat suntem dispusi sau educati sa vedem.Documentele despre Holocaust, realizate in principal de catre nazisti, ridica intrebari complexe, in ce masura filmele document facute de criminali pot demonstra suferinta victimelor? Incapatanarea mea de a descoperi ceva din realitatea traumatica aflata in spatele acestui film este motivata si prin calitatea de martora a bunicii mele”.
Intrebarea pe care mi-am pus-o mereu si pe care o readuce vizionarea acestui film este: cum a fost posibila imunizarea la umanitate a sute de mii de oameni – milioane de oameni – germani si nu numai…Care si-au lepadat precum o haina incomoda, toate calitatile umane, transformandu-se in mecanisme aducatoare de suferinta si moarte asupra semenilor lor. Poate si spalarea creierelor, propaganda nazista, propaganda anti-rasiala …. au avut un rol important. Si nu neaparat pentru ca aceasta propaganda ar fi fost inteligenta, subtila, elaborata, ci pentru a fost extrem de perversa, adresandu-se si lucrand cu cele mai joase si si mai abjecte porniri ale speciei.
Operatorii nazisti au filmat hecatombe de lesuri umane parasite pe strazi, au filmat cu obstinatie o selectie de chipuri umane uratite si desfigurate de foame, de frica, de boala, au filmat muntii de fecale umane care se ridicau in ghettou, au filmat gropile comune in care se aruncau cadavre despuiate. Au filmat cu raceala, cu cinism, privind probabil populatia evreiasca a Ghettoului, ca pe o colonie de sobolani ce trebuiau starpiti. Starpiti prin umilinta, foame, gloante…Si pe cat era cu putinta, prin umilinta de a „juca” rolurile vietii lor, ca instrumente ale propagandei naziste. Dezvaluind lumii „prapastia” dintre modul de viata si avantajele evreilor bogati vis-a-vis de cei aflati la limita inferioara a spolierii, in acei ani 41-42, in Ghettorul din Varsovia! Ce nu au putut insa acesti cameramani, a fost sa aduca macar o umbra de zambet si o tusa de relaxare pe fetele acelor „actori – evrei din lumea buna”! Pentru ca nici cameramanii, nici patronii lor, nici sefii propagandei naziste nu stiau despre jurnalele-marturii, despre aceste scrieri secrete personale si cutremuratoare, transformate in cronici-dovezi obiective pentru generatiile viitoare. „O felie de paine reprezenta o felie de BINE!” Si mai ales, nu stiau si nu credeau ca vor exista supravietuitori, oameni care vor spune intr-o zi „Azi sunt din nou OM, azi pot sa plang!”
Cutremurator este faptul ca acesti supravietuitori urmaresc astazi secventele celor 4 pelicule, sperand sa-si revada rude, prieteni, cunoscuti, pe strazile Ghettoului.
Willi Wist, cameramanul principal al acestor filme, martor in procesul care a avut loc dupa razboi, a murit in anii ‚90 astfel ca actorul Rudiger Vogler este cel care in „A Film Unfinished”, a rostit cuvintele raspunsurilor sale din timpul interogatoriului!
Filmul lui Yael Hersonski, spre deosebire de cele 4 pelicule originale, a primit sunet (Sound designer – Aviv Aldema si Muzica – Isahi Adar), ceea ce il face – in opinia mea, prin contrast – si mai cutremurator.
Un film puternic, obligatoriu de vazut, din punctul meu de vedere „ nu numai pentru acest moment, ci si pentru generatiile viitoare!” Fapt pentru care, „A Film Unfinished” este distribuit in scoli si universitati din Germania!
Si poate, urmand exemplul lui Yael Hersonski si alti cercetatori si cineasti se vod dedica activitatii grele, si impovaratoare psihic si financiar, de scotocire si aducere la lumina, din arhivele germane sau rusesti a altor marturii.
FESTIVALURI
Sundance Film Festival, USA, 2010 – World Cinema Documentar Editing – WINNER
Jerusalem Film Festival – Best Documentar Award and the Forum for the Preservation of Audio-Visual Memory Award
Hot Docs Canadian International Documentar Film Festival, Canada, 2010 – Best International Feature – WINNER
Silverdocs Festival (USA) – WGA Documenttary Screenplay Award
San Diego Film Critics Society Awards, USA, 2010
Berlin Film Festival, Germany, 2010
