Prin blogosfera literara (10 – 16 ianuarie 2011)

ACUM incepe publicarea in serial a comunicarii lui Vlad Solomon de la recenta conferinta internationala pe tema  “Avangarda romana intre Bucuresti, Paris si Tel-Aviv” organizata de Universitatea Ebraica din Ierusalim (Centrul de studii al evreilor din Romania) in colaborare cu Institutul Cultural Roman din Tel Aviv cu tema ‘Marcel Iancu – evreu și sionist’. Bogat ilustrata cu fotografii si documente seria de articole promite sa fie pasionanta punere in lumina a unor aspecte mai putin cunoscute dar esentiale ale personalitatii marelui artist roman si israelian.

Sezonul retrospectivelor 2010 nu s-a incheiat de tot. Blogul ‘Noutati’ al lui Vasile Ernu ne propune o trecere in revista a celor mai interesante filme rusesti ale anului trecut: ‘Topuri, topuri, topuri. Eu nu vă ofer topuri şi nici filme care circulă la tot pasul. O sa vă propun o listă cu cele mai semnificative filme ruseşti ale anului 2010. Pe astea le ştiu şi eu mai bine. Nu spun că sînt cele mai bune, cele mai apreciate, premiate etc. Sînt cele mai semnificative, cred eu, pentru cinematografia rusă actuală. Marea obsesie a filmelor din acest an este ideea  redescoperirii  Rusiei (istorie, spaţiu, necunoscut etc). Aşa mi se pare mie.’

Blogul ‘Benjamin Fondane’ prezinta o colectie de fotografii halucinante facute de Sorin Onisor in Cimitirul Evreiesc din Humor, ultimele marturii materiale ale prezentei evreiesti in aceasta parte a Bucovinei.

In rubrica Cultura de la Adevarul Simona Chiţan si Ana-Maria Onisei scriu despre ‘Ziua lui Eminescu: festivisme şi festivităţi’: ‘La 161 de ani de la naşterea poetului naţional, în Bucureşti şi în ţară sunt organizate manifestări de elogiere, în vreme ce la Galaţi cea mai veche statuie a poetului a fost vandalizată. Mihai Eminescu, născut la 15 ianuarie 1850, va fi sărbătorit în Capitală, în ţară, la Botoşani, Ipoteşti, Orşova, Sibiu, dar şi la Chişinău, prin simpozioane, lansări de carte şi spectacole. Omagierea lui Mihai Eminescu de anul acesta aduce cu ea o serie de controverse: sâmbătă vor avea loc în toată ţara, dar şi în străinătate, multe evenimente festiviste care încearcă să-i ridice osanale „poetului nepereche”, consilierii locali vor recita cuminţi poezii, la Orşova, în faţa bustului, în timp ce nişte necunoscuţi au devastat, la sensul propriu, la Galaţi, cel mai vechi monument realizat în urmă cu o sută de ani de Frederic Storck.’

In aceeasi rubrica, sub titlul ‘Mall-ul care va adăposti 12 milioane de cărţi’ Ana-Maria Niculae si Ana-Maria Onisei descriu in detalii noul sediu al Bibliotecii Nationale din Bucuresti, proiect aflat in faze avansate de executie. ‘Clădirea, situată pe Bulevardul Splaiul Unirii şi construită pe aproximativ 10 hectare de teren, va reuni într-un spaţiu hipermodern, facilităţile unei biblioteci şi iniţiative culturale. Proiectul include, pe lângă 12 săli de lectură specializate şi săli de cinema, de spectacol, de conferinţe, dar şi cafenele, un restaurant, un cabinet medical şi spaţii de joacă pentru copii. ‘

(Dan)

In Revista 22, Andreea Pora, intr-un acid articol inspirat intitulat „Coliva cu sampanie”, face o analiza amara a ultimelor evenimente desfasurate in „arena” politica. Spun ARENA, pentru ca spectacolul capata din ce in ce mai mult caracteristici circaresti: jonglerii, scamatorii, cocotari pe picioroange fragile, oglinzi deformante. Macar daca spectatorii ar primi si ceva paine, dar se pare ca si aceasta se scumpeste pe zi ce trece :).

Pe pagina sa de facebook, Mihai Sora posteaza in 12 ianuarie 2011 un articol aparut in nr. 107 –  Dilema Veche – din data  de 27 ianuarie 2006, cu titlul PRETUL INCULTURII VA FI BARBARIA, Mircea Vasilescu, regretata Magdalena Boiangiu, Andrei Plesu si multi altii alaturi de Mihai Sora sustin pareri articulate la problematica invatamantului romanesc. Iata la distanta de 5 ani de la exprimarea acestor pareri, cat de vii, de indreptatite si de perpetuu valabile sunt inca.

„Despre cartile care ne-au facut oameni” coordonator Dan C. Mihailescu – Editura Humanitas, 2010, ne vorbeste Marius Chivu in articolul sau Insula Misterioasa a Cartilor, aparut in Dilema Veche. „Dan C. Mihăilescu explică ideea care a stat la baza volumului Cărţile care ne-au făcut oameni: „Ce-ar fi, ne-am zis, să adunăm douăzeci de personalităţi culturale ale României de azi […] propunînd zece autori, sau zece titluri beton ale topului personal, fie alegînd o tematică, o epocă, un stil, un cumul de referinţe livreşti cu secvenţe picturale şi muzicale…“ 19 personalităţi culturale – scriitori şi eseişti (Livius Ciocârlie, Ion Vianu, Andrei Cornea ş.a.), critici literari, istorici, dar şi artişti din alte zone artistice (Ştefan Câlţia, Victor Rebengiuc ş.a.) – au scris despre cărţile care i-au marcat şi influenţat, cărţile care i-au format şi la care revin, cărţile care i-au apropiat de cultură. Textele lor sînt, de fapt, minibiografii livreşti care încep, cel mai adesea, prin evocarea cîte unei mari biblioteci în preajma căreia s-au nimerit să crească. (Apropo, studiile, altora, dedicate cărţii şi lecturii identifică, printre factorii care stimulează cititul la copii, existenţa unei biblioteci în casă şi, mai ales, obiceiul de a citi al părinţilor.) Astfel, se găsesc în acest volum colectiv pagini minunate despre biblioteci, unele fabuloase – cum sînt cea a unei foste episcopii greco-catolice (Blandiana), cea de la ţară (Djuvara), cea personală de la 9 ani (Manolescu) sau cea a unor prieteni (Dan. C. Mihăilescu), precum şi fraze memorabile despre citit care, fie „are imensa calitate de a fi fericit“ (Blandiana), fie este „echivalentul  din viaţa oamenilor al deprinderii vînatului la feline“ (Liiceanu) sau „modelează naraţiunile proprii, ca nişte statui viu colorate sub osul boltit al ţestei“ (Cărtărescu). Apoi, este foarte interesant de văzut ce cărţi pun pe lista titlurilor formatoare aceste personalităţi – din acest punct de vedere, volumul oferind nenumărate surprize.”

(Delia)

Dupa cum spunea Dan mai sus, pe 15 ianuarie 2011, s-au implinit 161 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Cu aceasta ocazie, in presa si in blogosfera au aparut articole interesante, mai elogioase sau mai putin laudative. Mi-a atras atentia un articol de pe Marele ecran, unde sunt atasate cele trei parti ale primului film documentar despre Mihai Eminescu, realizat in 1914 de Octav Miner, redescoperit si restaurat in Arhiva Nationala de Filme.

Razvan van Firescu ne anunta o veste foarte buna si importanta pentru iubitorii de filme: in curand, Adevarul va incepe o integrala Hitchcock: “or sa fie douazeci de filme, adica zece dvd-uri pentru ca o sa fie doua filme pe un dvd. filmele sunt: 1. 39 de trepte-Sabotaj; 2. Sabotorul – Psycho; 3. Pasarile – Indoiala; 4. Frenezia – Cortina sfasiata; 5. Funia – Necazuri cu Harry; 6. Marnie – Omul care stia prea multe; 7. Chiriasul – Femeia disparuta; 8. Complot de familie – Topaz; 9. Agentul secret – Tanar si nevinovat; 10. In spatele ferestrei – Vertigo. Astea sunt filmele scoase de Adevarul. Eu personal ma bucur foarte mult si acum chiar am un motiv serios de a-l felicita pe domnul Patriciu pentru neplata TVA-ului pe anul 2010.” Ne alaturam felicitarilor :D!

Volumul “Indignati-va”, semnat de Stéphane Hessel, face furori in lumea politica si culturala a Frantei, ni se semnalează pe The Club of Serial Readers, intr-un articol intitulat “Manifestul de indignare”. O carte de doar 29 de pagini, un pamflet social scris de un autor nonagenar, a devenit un adevarat fenomen in Franta, vanzandu-se in peste 500.000 de exemplare in cateva saptamani.

Pe iubitorii comunismului si cei care mai suspina dupa perioada totalitara, ii invit sa citeasca articolul “Imposibila relativitate sau De ce nu era mai bine inainte”, de pe blogul Spring sights in the sunset. Atat moto-ul (“Pentru mine cineva care nu e comunist si care n-a ajuns anticomunist e un orb”-Raymond Aron), cat si continutul articolul in integralitatea sa (“…dacă noi, tinerii, vom considera în continuare că oamenii care au suferit sau au murit în comunism și la Revoluție, erau proști sau nebuni, înseamnă că nu mai avem nimic sfânt…”), sper sa ii faca pe filocomunisti sa se mai gandeasca o data la relativitatea gandirii lor.

In incheiere, Pantacruel ne demonstreaza prin cateva imagini de ce ne plac fetele care citesc si care merg in biblioteci. Am selectat doar doua imagini, pentru mai multe va invit sa vizitati blogul lui.

(Jovi)

Contributori: Dan, Delia, Jovi