Știrile săptămânii: Titluri Polirom şi Cartea Românească nominalizate la Premiile Observator cultural 2016; A sosit revista Timpul, nr. 203-204, din februarie-martie 2016; Noutăți la Editura Publica: Masina de vanzari perfecta si Lectii pentru altfel de antreprenori; Scoala de Duminica 2016 – UNATC „I.L. Caragiale”; Invitatie – Festivalul de arta pentru copii Surasul Copilariei; Scriitorii israelieni Zeruya Shalev, Fania Oz-Salzsberger şi Meir Shalev, pe lista oaspeţilor de onoare ai Bookfest 2016; De ce râdem la teatru? Răspund Theo Herghelegiu și Victor Scoradeț la lansarea volumului omonim de John Wright; Născut într-un ceas bun. Memorii (1935-1975), de David Lodge, în Biblioteca Polirom; O poveste de dragoste din Bucureștiul interbelic văzută prin ochii prozatoarei britanice Olivia Manning, la Editura Nemira; Romanul Cum să uiţi o femeie, de Dan Lungu, va fi tradus în Macedonia; Tibet, o istorie a tărîmului misterios, semnată de Sam van Schaik.
Titluri Polirom şi Cartea Românească nominalizate la Premiile Observator cultural 2016
Ajunsă la cea de-a 10 ediție, Gala Premiilor Observator Cultural este deja un reper pentru literatura română contemporană. La fiecare început de an, redactorii şi colaboratorii constanţi ai revistei votează, timp de trei săptămîni, nominalizările pentru Premiile Observator cultural, acordate pentru apariţiile editoriale ale anului precedent. În urma centralizării voturilor, ei stabilesc nominalizările pentru cele şase categorii la care se acordă premii: proză, poezie, debut, memorialistică, eseistică/publicistică, critică literară/Istorie literară/teorie literară.
Noutatea absolută a ediţiei din acest an a Galei Premiilor Observator cultural este introducerea unui nou premiu: Observator Lyceum, acordat de un juriu alcătuit din elevi de la şapte licee de elită din Bucureşti.
Și traducătorii literari sînt premiați pentru reuşitele lor. Începînd cu cea de a IV-a ediţie a Premiilor Observator cultural, revista a omagiat, în fiecare an, traducători importanţi – la ediţiile precedente au primit distincții Antoaneta Ralian şi Anamaria Pop (2010); Luminiţa Munteanu şi Luminiţa Voina-Răuţ (2011); Sorin Mărculescu şi George Volceanov (2012); Viorica Nişcov şi Alexandru Al. Şahighian (2013), Bogdan Ghiu (2014), Constantin Geambaşu şi Antoaneta Olteanu (2015).
Ca în fiecare an, revista Observator cultural acordă Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera omnia unui scriitor al cărui nume va fi anunţat în seara Galei. La ediţiile de pînă acum, acest premiu a revenit scriitorilor: Mircea Horia Simionescu (2007), Mircea Ivănescu (2008), Norman Manea (2009), Radu Cosaşu (2010), Emil Brumaru (2011), Şerban Foarţă (2012), Dumitru Ţepeneag (2013), George Banu (2014), Nora Iuga (2015).
Gala Premiilor Observator cultural va avea loc luni, 28 martie, de la ora 19.00, la Teatrul Odeon, cu participarea formației Mike Godoroja & Blue Spirit.
Juriul care decide premiile în 2016 este alcătuit din: Carmen Muşat (preşedinta juriului), Bianca Burţa-Cernat, Adina Diniţoiu, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Claudiu Turcuş.
În urma voturilor însumate, au rezultat următoarele nominalizări, la cele şase categorii la care se acordă premii.
Memorialistică
Ana Dragu, Mîini cuminţi. Copilul meu autist, Editura Polirom
Vasile Ernu, Sectanţii. Mică trilogie a marginalilor, Editura Polirom
Eugen Negrici, Sesiunea de toamnă, Editura Cartea Românească
Paul Slayer Grigoriu, Cronicile vulpii. Amintiri din liceul anilor ’90, Editura Publica
Victor Ieronim Stoichiţă, Despărţirea de Bucureşti. O povestire, Editura Humanitas
Eseistică/Publicistică
Gabriel Andreescu, Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţa intelectuală sub regimul comunist, Editura Polirom
Vintilă Mihăilescu, Apologia pîrleazului, Editura Polirom
Victor Neumann, Conceptualizarea istoriei şi limitele paradigmei naţionale, Editura Rao
Ion Vianu, Frumuseţea va mîntui lumea şi alte eseuri, Editura Polirom
Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească (1750-1860), Editura Humanitas
Critică literară/Istorie literară/Teorie literară
Mircea Anghelescu, Lîna de aur. Călătorii şi călătoriile în literatura română, Editura Cartea Românească
Rodica Grigore, Realismul magic în proza latino-americană a secolului XX. (Re)configurări formale şi de conţinut, Editura Casa cărţii de ştiinţă
Mihai Iovănel, Roman poliţist, Editura Tact
Mircea Martin, Radicalitate şi nuanţă, Editura Tracus Arte
Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni, Editura Cartea Românească
Dorin Ştefănescu, Poetică fenomenologică. Lectura imaginii, Editura Institutul European
Debut
Simona Antonescu, Fotograful Curţii Regale (proză), Editura Cartea Românească
Ioana Bâldea-Constantinescu, Dincolo de portocali (proză), Editura Humanitas
Ionelia Cristea, Noaptea de gardă (poezie), Editura Cartea Românească
Ana Donţu, Cadrul 25 (poezie), Casa de editură Max Blecher
Cristian Fulaş, Fîşii de ruşine (proză), Editura Gestalt Books
Anca Vieru, Felii de lămîie (proză), Editura Polirom
Poezie
Svetlana Cârstean, Gravitaţie, Editura Trei
Mariana Codruţ, Hiatus, Editura Paralela 45
Teodor Dună, obiecte umane, Editura Cartea Românească
T.S. Khasis, aparenta naturalețe a vieții, Casa de editură Max Blecher
Ştefan Manasia, Cerul senin, Editura Charmides
Radu Vancu, 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher
Proză
Mircea Cărtărescu, Solenoid, Editura Humanitas
Ion Iovan, MJC, Editura Polirom
Florin Lăzărescu, Întîmplări şi personaje, Editura Polirom
Cristian Teodorescu, Șoseaua Virtuții. Cartea Cîinelui, Editura Cartea Românească
Octavian Soviany, Moartea lui Siegfried, Editura Cartea Românească
Daniel Vighi, Trilogia Corso, Editura Cartea Românească
La fel ca în anii precedenţi, juriul Premiilor Observator Cultural a scos de pe lista de nominalizări cărţile semnate anul trecut de redactorii şi colaboratorii apropiaţi ai publicației. Astfel, volumele de eseistică semnate de Bogdan Ghiu, Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest), apărut la Editura Cartea Românească, şi de Geo Şerban, Mihail Sebastian. Mirajul francez (Editura Hasefer), precum şi cartea de critică a lui Şerban Axinte, Gabriela Adameșteanu (Editura Tracus Arte), nu se regăsesc printre nominalizări.
Cei care au votat anul acesta pentru nominalizări sînt: Şerban Axinte, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Bogdan Creţu, Adina Diniţoiu, Silvia Dumitrache, Cezar Gheorghe, Alex Goldiş, Cristina Ispas, Adrian Lăcătuş, Doris Mironescu, Carmen Muşat, Oana Cătălina Ninu, Dana Pârvan-Jenaru, Raul Popescu, Iulia Popovici, Alina Purcaru, Andreea Răsuceanu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ovidiu Şimonca, Claudiu Turcuş, Mihaela Ursa. La categoriile unde votanţii au avut şi cărţi proprii pentru jurizare, nu au votat.
A sosit revista Timpul!
Revista de cultură contemporană TIMPUL vă aduce în atenție numărul dublu, de lux, în format caiet, prilejuit de aniversarea a 140 de ani de la apariția publicației. Nr. 203-204 (februarie-martie 2016) al revistei este disponibil în toată țara prin rețeaua de distribuție de presă Inmedio, rețelele de librării Humanitas, Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași) și în format digital pe elefant.ro. Online, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente.
În Editorialul numărului special, Daniel Șandru se referă la momentul aniversar al revistei Timpul: „Continuitatea tradiției nu exclude însă, așa cum rezultă din chiar istoria publicației, discontinuitatea ideologică. Ceea ce îmi pare a fi benefic în existența acesteia din urmă e câștigarea pariului diversității ideilor.”
În rubrica Actualitate, Irina Margareta Nistor scrie despre „Berlinala 66, o ediție cu de toate pentru toți”, iar în paginile de Restituiri Mihaela Mocanu semnează o „Scurtă istorie a Timpului”.
Paginile Polis, coordonate de Sorin Bocancea, conțin dosarul „România și Monarhia”, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la sosirea lui Carol de Hohenzollern și înscăunarea sa ca principe al României. Opiniile sunt semnate de Alexandru Muraru, Lucian Dîrdală și Petre-Emil Juverdeanu.
Paginile Focus, coordonate de Radu Vancu, se circumscriu analizei volumului Și eu am trăit în comunism, apărut la Editura Humanitas și coordonat de Ioana Pârvulescu. Opiniile sunt semnate de Andrei C. Șerban, Ioan Șerbu, Andreea Apostu, Bogdan Federeac și Cosmin Ciotloș.
Numărul aniversar al revistei Timpul vă propune dosarul unei cărți-eveniment, semnată de Ovidiu Buruiană și apărută la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”: Liberalii. Structuri și sociabilități politice liberale în România interbelică. Cronicile sunt semnate de Ana-Maria Stan, Andreea Mironescu, Diana Mărgărit și Ioan-Alexandru Grădinaru. Paginile sunt coordonate de Roxana Patraș.
Paginile de Filosofie, coordonate de George Bondor, prezintă cititorilor revistei Timpul trei contribuții remarcabile din domeniu, care merită să fie cunoscute nu doar de specialiști, ci și de publicul larg. Opiniile sunt semnat de Ștefan Afloroaei, Mihai-Valentin Cernea și Florin Crîșmăneanu.
Numărul special al revistei Timpul conține un interviu realizat de Simona Preda cu Gabriel Badea-Păun, istoric de artă, autor al volumului Carmen Sylva, uimitoarea regină Elisabeta a României, apărut la editura Humanitas în 2013. Al doilea interviu găzduit de paginile revistei este cel realizat de Andrei Giurgia cu regizorul Andrei Șerban.
Rubrica Exclusiv, semnată de Adina Scutelnicu, ni-l prezintă pe sculptorul Sorin Purcaru, „artistul cu o mască de sudură”.
În paginile numărului special 203-204 (februarie-martie 2016) al revistei Timpul mai puteți citi articole semnate de Radu Vancu, Doru Costea, Dan Pavel, Teodora Manea, Codruț Constantinescu, Mioara Anton, Lavinia Maria Pruteanu, Stelian Dumistrăcel, Bogdan Călinescu, Cristian Nae, Maria Bilașevschi, Dragoș Dascălu, Dana Țabrea, Angelo Mitchievici, Claudiu Komartin, Constantin Piștea. În paginile de Literatură îi puteți citi pe Radmila Popovici, Emil Brumaru, Krista Szöcs, Alexandru Turcu, Mihai Firică, Adrian Alui Gheorghe și Adrian G. Romilă.
Noutăți la Editura Publica: Masina de vanzari perfecta si Lectii pentru altfel de antreprenori
„Uitați-vă la orice altă zonă din viață în care aveți o mare realizare – știți că ați muncit pentru a o dobândi. Poate că sunteți jucători de golf nemaipomeniți. Poate că sunteți buni la tenis. Poate cântați la pian. Orice domeniu în care aveți mari realizări în viață v-a impus să repetați principiile de bază până când ați devenit extraordinar. Însă, cu toate acestea, multe companii nu fac acest lucru.” Chet Holmes
Chet Holmes a fost numit „cel mai mare expert în domeniul dezvoltării afacerilor din America”. Sfaturile sale începeau cu un concept simplu: concentrați-vă! În loc să încercați să aplicați 4 000 de strategii, concentrați-vă neîntrerupt doar asupra câtorva aptitudini esențiale care fac cu adevărat diferența în procesul de dezvoltare al afacerii voastre.
Mașina de vânzări perfectă vă arată cum să vă rafinați și să vă consolidați toate aspectele afacerii, dedicând doar o oră pe săptămână fiecărei zone de impact pe care doriți să o îmbunătățiți. Exact cum un tenismen își exersează doar reverul câteva ore bune pe săptămână pentru a-și perfecționa stilul de joc, și voi vă puteți îmbunătăți în mod sistematic fiecare sector-cheie al afacerii.
„Din 1998 și până în 2008, am trecut printr-o experiență extraordinară: am început un mic hobby, l-am transformat într-o companie și, în final, am vândut afacerea pentru 22 de milioane de dolari. Prin urmare, acum oamenii vor să afle ce gândesc.” Derek Sivers
O poți lua pe o cale deja bătută și te poți numi antreprenor sau îți poți urma propriul drum și chiar poți fi antreprenor. În Orice îți dorești Derek Sivers ne dezvăluie principiile care l-au călăuzit în cei zece ani în care a construit și dezvoltat afacerea CD Baby:
• În afaceri nu este vorba despre bani, ci despre împlinirea visurilor voastre și ale altora.
• Atunci când înfiinţaţi o companie, creați o utopie. E locul în care vă proiectați lumea perfectă.
• Nu faceți niciodată ceva doar pentru bani.
• Nu faceți afaceri doar pentru a câștiga ceva. Răspundeți doar cererilor de ajutor.
• Succesul vine atunci când inventați și îmbunătățiți ceva în mod constant, nu atunci când promovați insistent ceva ce nu funcționează.
• Planul de afaceri este discutabil. Nu știți ce vor oamenii cu adevărat până când nu demaraţi proiectul.
• E un avantaj să începeți fără bani. Nu aveți nevoie de finanțe pentru a începe săâ€i ajutați pe oameni.
• Nu puteți mulțumi pe toată lumea, așa că excludeți fără regrete unele persoane.
• Scopul oricărui lucru întreprins este să vă împlinească, așa că faceți doar lucruri care vă fac fericiți.
„Dacă îţi doreşti un manifest autentic, un ghid la obiect și o lectură amuzantă asupra căreia să revii iar și iar, Orice îți dorești este cartea de care ai nevoie. Sper să îţi placă la fel de mult cât mi-a plăcut mie.” Tim Ferris
, autorul cărții The 4-Hour Workweek
Scoala de Duminica 2016 – UNATC „I.L. Caragiale”
Începând cu 3 aprilie 2016, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L.Caragiale” București, își redeschide porțile nu doar pentru studenți. Pentru al șaselea an consecutiv, Școala de Duminică demarează cu o nouă sesiune de cursuri într-un nou format intensiv numit UNATC Alternativ. Profesori ai universității cu cea mai veche tradiție din țară în domeniile teatru și cinematografie, îi așteaptă pe toți cei pasionați de aceste două specializări să își îmbunătățească și exerseze calitățile într-un mediu profesionist, cu valoare recunoscută.
Față de anii trecuți, noul program UNATC Alternativ este centrat pe cursuri intensive, mai eficiente din punct de vedere al timpului dar și mai bogate în ceea ce privește conținutul. Noul concept este dedicat omului modern care are nevoie să beneficieze de maximul de cunoștințe și de experiență aplicată, într-un format concentrat. În acest sens, am reorganizat Școala de Duminică în UNATC Alternativ, din dorința de a oferi un program de educație nonformală mai eficient calitativ dar și cantitativ.
În noua formulă. Școala de Duminică presupune în continuare un format de 10 cursuri, dar acestea sunt organizate în 5 duminici.
Cursurile din sesiunea primăvară 2016 sunt:
- ACTORIE – Conf. univ. dr. Mircea Gheorghiu şi Asist. univ. dr. Mihai Brătilă
- ACTORIE PENTRU TINERI (12 – 18 ANI). WORKSHOP INTENSIV – Lect. univ. dr. Dana Rotaru
- MARI REGIZORI ȘI POETICILE LOR FILMICE – Prof.univ.dr. Laurențiu Damian
- EDUCAŢIA ŞI EXPRESIA VORBIRII. TEHNICI DE COMUNICARE – Lect. univ. dr. Viorica Vatamanu
- ACTORIE DE FILM – Lect. univ. dr. Florin Kevorkian
- SCENOGRAFIA ŞI ARTA COSTUMULUI – Conf. univ. dr. Adriana Raicu
- DANS CONTEMPORAN SI EXPRESIVITATE CORPORALĂ – Lect. univ. dr. Lorette Enache
- FOTOGRAFIE ȘI ELEMENTE DE LIMBAJ VIZUAL – Lect. univ. dr. Dragoș Popescu
- PRELUCRAREA FOTOGRAFIEI DIGITALE – Conf. univ. dr. Marius Nedelcu
- DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI EMOȚIONALE PRIN TEHNICI TEATRALE – drd. UNATC și masterand în Psihoterapie Beatrice Meda
La finalul cursului fiecare participant va obţine un atestat de absolvire eliberat de UNATC.
Școala de Duminică este un proiect educativ destinat tuturor categoriilor de vîrstă, indiferent de pregătirea profesională, girat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ’’I.L.Caragiale’’, ce oferă un cadru profesionist de pregătire teoretică şi practică celor care vor să dobândească noţiuni elementare şi practici avansate în domenii în care, astăzi, se investeşte extrem de puţin în învăţământul românesc.
Șoala de Duminică îşi propune să implementeze un model educaţional bazat pe câteva noţiuni de bază: accesul la cultură şi la noţiuni fundamentale din domeniile de referinţă teatru şi film, promovarea unor cursuri concepute interactiv, diseminarea informaţiilor de specialitate şi formarea unui mod de a gândi teatral şi cinematografic.
Mai multe detalii despre structura fiecărui curs, taxe de participare, reduceri şi descrierea temelor pentru cele 5 întâlniri, puteţi găsi pe site-ul nostru: www.scoaladeduminica.unatc.ro
Înscrierile se fac până pe data de 2 aprilie, trimiţând pe adresa de mail scoaladeduminica@yahoo.com o copie după CI şi opţiunea pentru cursul ales
sau:
la sediul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L.Caragiale” la Rectorat (etajul 1), de luni până vineri, între orele 11:00 și 16:00 (acte necesare: copie carte de identitate).
Invitatie – Festivalul de arta pentru copii Surasul Copilariei
Școala Gimnazială Sfinții Trei Ierarhi, în parteneriat cu alte instituții de învățământ din capitală (Școala Gimnazială Nr.193 și Grădinița Nr. 111) a implementat în luna martie, cu susținerea Primăriei Generale a Municipiului București și a Inspectoratului Școlar al capitalei un amplu proiect ”Civitas”, anume Festivalul de artă pentru copii ”Surâsul Copilăriei”.
Activitățile de formare sau atelierele dedicate elevilor, cadrelor didactice sau părinților s-au desfășurat concentrat, zilnic în mai multe centre (vizând beneficiari din cincisprezece instituții de învățământ), propunând un concept sincretic, integrator al disciplinelor școlare (știintifice sau umaniste) prin strategii didactice artistice și ludice, pledând în mod deosebit pentru susținerea intensă a culturii în școli.
Proiectul educațional se va încheia la finalul perioadei de implementare cu o festivitate care va sintetiza ariile artistice pe care copiii au fost încurajați să le abordeze alături de mentorii lor.
Astfel, duminică, 20 martie, sunteți invitați la orele 18 la Casa de Cultură a Studenților ”Grigore Preoteasa” (Calea Plevnei 61) să participați la un eveniment cultural-educativ complex. Elevii Școlii Gimnaziale Sfinții Trei Ierarhi vor deschide Vernisajul de icoane tradiționale pe sticlă și, alături de colegii din alte intituții de învățământ, vor susține un concert de muzică.
Gala se va încheia cu schița de teatru de animație ”Ulciorul”, în regia prof. Cosmina Dragomir. Inspirată din folclor, piesa se constituie în manifestul copiilor pentru acceptare, includere, empatie, toleranță, iubire, într-o lume modernă din care aceste valori dispar treptat, fiind înlocuite cu șabloane de gândire înguste și sterile.
Spectacolul se dorește expresia bucuriei împărtășirii cu aproapele, într-o zi de duminică specială, Duminica Ortodoxiei.
La închegarea conceptului festivității au conlucrat profesorii Alexandra Poenaru (balet contemporan), Oana Benko (pian, proiecții multimedia), Mădălina Gheorghe-Tănase (arte vizuale), Constantin Răileanu (cor, canto, percuție), Cosmina Dragomir (scenografie teatru de umbre).
Întreaga echipă organizatoare vă așteaptă cu drag!
Scriitorii israelieni Zeruya Shalev, Fania Oz-Salzsberger şi Meir Shalev, pe lista oaspeţilor de onoare ai Bookfest 2016
Astăzi, 15 martie, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, a avut loc conferința de presă organizată în scopul comunicării numelui ţării invitate de onoare a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, ediţia a XI-a – ISRAEL.
La eveniment au luat parte: Excelența Sa Doamna Tamar Samash – Ambasadoarea Israelului în România, Grigore Arsene – Președintele Asociației Editorilor din România şi Shelly Hugler Livne – Şef Adjunct de Misiune Diplomatică în cadrul Ambasadei; interpret: Codrin Tofan – Ofiţer pentru Diplomaţie Publică, Ambasada Israel; amfitrion Oana Boca Stănescu – manager cultural, coordonator comunicare.
„Ne-am dorit de mult timp ca Israelul să accepte statutul de ţară invitată de onoare a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, considerăm Israelul drept parte din cultura europeană”, a declarat Grigore Arsene, Preşedintele Asociaţiei Editorilor din România, în deschiderea evenimentului.
La rândul său, Excelența Sa Doamna Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România, a mărturisit bucuria de a reprezenta ţara invitată la cel mai important salon de carte din România: „Prețuim oportunitatea de a continua familiarizarea publicului român cu literatura noastră și ocazia de a face cunoștință cititorilor ori, în unele cazuri, de a-i reuni cu figuri binecunoscute din lumea israeliană a autorilor.”
Shelly Hugler Livne a anunţat în premieră numele celor 6 autori israelieni care vor sosi la Bucureşti în perioada 1-5 iunie, pentru a participa la lansări de carte, dezbateri şi întâlniri cu cititorii autohtoni.
Scriitorii israelieni care vor veni la Bookfest 2016
- ZERUYA SHALEV – una dintre cele mai importante scriitoare israeliene ale momentului, un nume care s-a impus cu succes şi pe piaţa de carte din România, romanele sale traduse la Editura Polirom fiind primite cu entuziasm atât de critici, cât şi de cititori.
- FANIA OZ-SALZBERGER – istoric, una dintre cele mai respectate personalități israeliene de astăzi, atât din sfera culturii, cât și din cea a spațiului politic, cunoscută publicului românesc datorită volumului Evreii şi cuvintele (ediţia în limba română, Humanitas Fiction), semnat împreună cu scriitorul Amos Oz, a cărui fiică este
- MEIR SHALEV – un autor de success şi unul dintre cele mai respectate nume din jurnalismul israelian contemporan; cea mai cunoscută carte a sa, Roman rusesc (ediţia în limba română, Editura Univers) se află pe lista celor mai bine vândute 5 romane israeliene ale tuturor timpurilor.(AUTOR DE COPII)
- DROR MISHANI – cunoscut autor de romane poliţiste, editor, traducător şi literat, specializat în istoria literaturii poliţiste, cunoscut fanilor acestui gen datorită ediţiei în limba română a romanului său de debut, Dispariţia, publicat de Editura ”Trei”
- GIL HOVAV – personalitate media, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti culinari, apreciaţi nu doar în Israel, ci în toate ţările în care cărţile sale au apărut în traducere
- RONY OREN – artist unic, unul dintre cei mai îndrăgiţi şi mai premiaţi animatori din lume: autor a peste 500 de filme de animaţie, difuzate în peste 80 de ţări, în reţele cunoscute precum PBS, ABC, Disney Channel, BBC sau Channel 4
Editorii români despre proiectul Israel – ţară invitată de onoare la Bookfest 2016
- DENISA COMĂNESCU – Director general al Editurii HUMANITAS FICTION: Mă bucură faptul că istoricul Fania Oz-Salzberger va veni la București să lansăm împreună noul roman-capodoperă Iuda al celui mai important scriitor israelian din ultima jumătate de veac, Amos Oz, căruia i-am dedicat o serie de autor, și să discutăm despre incitantul volum Evreii și cuvintele, aflat deja la a doua ediție, o lectură esențială nu numai pentru cei interesați de istoria și înțelepciunea evreiască, ci și pentru cititorii pasionați de eseuri culturale care păstreză echilibrul între efervescența ideilor și exprimarea ponderată a acestora.”
- BOGDAN-ALEXANDRU STĂNESCU – Director editorial, EDITURA POLIROM: „Nu poți înțelege lumea de azi dacă nu-i citești pe David Grossman, Amos Oz sau Zeruya Shalev. Sunt scriitori care aduc meseriei lor ingredientul pe care confrații lor occidentali l-au pierdut de mult, sub apăsarea comercialului: eroismul. A fi scriitor autentic în Israelul acestor ani este un act eroic. Mă bucur că Israel e ţara invitată de onoare la Bookfest 2016!”
- ALEXANDRU MARINESCU – Directorul EDITURII HASEFER: „Faptul că Israelul este invitat de onoare la Bookfest ajută Editura Hasefer să-și integreze oferta în cadrul mult mai generos al culturii evreiești, în general, și israeliene, în particular. Este un mod de a pune cărțile publicate de noi pe un raft unde se află numeroase tomuri care, împreună, alcătuiesc o perspectivă mai cuprinzătoare asupra filozofiei și religiei iudaice, a literaturii evreiești clasice și contemporane, inclusiv a scriitorilor evrei de limbă română. Se închide cu succes un cerc în care revenim și la București, la Bookfest, în fața cititorilor interesați de spiritualitatea iudaică, așa cum o facem și la fiecare ediție a Târgului de Carte de la Ierusalim.”
Cea de a XI-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest va avea loc la Romexpo între 1 şi 5 iunie.
Participarea Israelului se va desfăşura sub motto-ul „Never Stop Dreaming” şi va prilejui publicului român întâlnirea cu nume de primă mărime ale literaturii israeliene contemporane. Standul Israelului, realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Israel şi al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Israel, va fi amplasat în Pavilionul C4. La stand, cei interesați vor putea găsi o bogată ofertă de cărți în limba ebraică, precum și ediții în limba română ale unor cărți israeliene cunoscute. Evenimentul de astăzi a fost sprijinit de Camera de Comerț și Industrie România-Israel, compania BLEIDINGER – care a oferit creioane personalizate în cadrul acestuia, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica și Humanitas de la Cișmigiu.
De ce râdem la teatru? Răspund Theo Herghelegiu și Victor Scoradeț la lansarea volumului omonim de John Wright
Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright.
Volumul apare în colecția Yorick, în traducerea Mariei Aciobăniței și cu un Argument semnat de regizoarea Theo Herghelegiu.
Participă Theo Herghelegiu și Victor Scoradeț, iar actorii Adelaida Zamfira și Cosmin Șofron vor citi fragmente din carte.
Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).
Acest volum este un manual de comedie fizică – un breviar al jocurilor și exercițiilor teatrale care dau formă comediei și umorului pe scenă, scris din perspectiva regizorului, creatorului și profesorului de teatru. Dar nu este o carte ce propune o metodă, ci mai degrabă investighează formule precum Jocul cu sensurile, Delicata artă a idioțeniei sau a Ridicolului.
„Cartea e teribil de incitantă; atât de incitantă, încât după lectură îţi vine să te apuci să faci tot ce scrie acolo… Lucru care, dacă s-ar întâmpla, ar propulsa teatrul românesc pe un next level incontestabil.“ Theo Herghelegiu
„Comedia înflorește într-o atmosferă degajată și plăcută: trebuie să fim convinși că suntem într-un loc unde putem să facem orice. Actoria de calitate are nevoie de exact aceleași condiţii. Jocul nu înseamnă că munca e frivolă. Nici pe departe. Nu înseamnă decât că luăm jocul în serios. Jocul încălzește sufletul și liniștește mintea. E distractiv, eliberator, mobilizator și ne oferă acea combinaţie captivantă de implicare și obiectivitate care ne permite să creăm sensuri, să ne asumăm riscuri și să descoperim lucruri.“ John Wright
John Wright este regizor și un foarte cunoscut profesor de teatru, a cărui activitate e la mare căutare în toată lumea. A fost cofondator al companiei teatrale Trestle la începutul anilor 1980 și a regizat multe dintre spectacolele acesteia. La începutul anilor ’90, a înființat compania teatrală Told by an Idiot, la care a rămas regizor artistic, împreună cu Paul Hunter și Hayley Carmichael. De-a lungul timpului a primit numeroase premii, inclusiv Premiul Greater London Arts pentru contribuția adusă teatrului fizic, Premiul Time Out pentru The Edge (Trestle), Premiul Fringe First pentru o operă nouă bazată pe Esop (Opera Regală și Teatrul Muzical Național pentru Tineret), premiile Sunday Times și Guardian pentru She’ll Be Coming Around the Mountain (Backstairs Influence), Premiul Best New York la Festivalul Internațional de Artă Hong Kong pentru Shooting Sons (Ensemble Theatre Co), Premiul Peter Brook pentru spectacolul după Doctor Faustus. Dintre producțiile sale, amintim: Common Nonsense (Teatrul orășenesc Reykjavik, o piesă creată dintr-o colecție de sculpturi de Ilmur Stefansdottir), Richard al III-lea de Shakespeare (Third Party Productions), Arcane (o nouă operă pentru Opera Circus), Out of the Blue (Rejects Revenge), propria lui versiune la Frumoasa și Bestia (Teatrul Belgrade, Coventry) și propria piesă The Evocation of Papa Mas, inspirată de carnavalul din Trinidad pentru Told by an Idiot.
Născut într-un ceas bun. Memorii (1935-1975), de David Lodge, în Biblioteca Polirom
Născut într-un ceas bun. Memorii (1935-1975) este un adevărat regal autobiografic, căci surprinde toate ipostazele, umane sau profesionale, ale personalității celebrului romancier David Lodge.
Acesta își urmărește fără inhibiții și prejudecăți prima jumătate a vieții, copilăria petrecută sub permanenta amenințare a războiului, anii de școală și apoi de colegiu, la University College of London, și perioada serviciului militar urmată de relația de lungă durată și căsătoria cu frumoasa Mary Jacob.
Lodge vorbește cu cea mai mare sinceritate despre convingerile religioase care-l animă, despre interesul pentru scriitori precum James Joyce, Graham Greene sau Evelyn Waugh, care au trezit în el dorința de a scrie, dar și despre prieteniile cu scriitori importanți ai vremii, precum Malcolm Bradbury, Park Honan sau Leonard Michaels.
Volumul Născut într-un ceas bun. Memorii (1935-1975) a apărut în colecția „Biblioteca Polirom. Seria de autor David Lodge”, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, și este disponibil şi în ediţie digitală.
„Născut într-un ceas bun este cartea unei epoci cînd TBC-ul era în floare, lumea nu cunoştea pericolele fumatului şi homosexualitatea era încă ilegală, cînd costul apelurilor internaţionale şi al cărţilor era prohibitiv, iar căsătoriile scriitorilor din pătura de jos a clasei de mijloc se sărbătoreau cu cidru, cu mirele îmbrăcat într-un costum de la Burton, şi durau o viaţă întreagă.” (The Telegraph)
„Ceea ce îţi rămîne în minte din acest prim volum de memorii este autoportretul unui om extrem de bun şi nejustificat de modest; un distins cărturar şi unul dintre cei mai valoroşi romancieri contemporani.” (The Spectator)
„Lodge îşi descrie primii patruzeci de ani din viaţă, începînd cu naşterea sa la puţin timp înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, cuprinzînd perioada studiilor gimnaziale şi universitare, serviciul în armată şi cariera universitară şi scriitoricească şi încheind cu publicarea încununată de succes a romanului pe care mulţi îl consideră capodopera sa, remarcabilul Schimb de dame.” (The Express)
David Lodge (n. 1935) a studiat limba şi literatura engleză la University College London, iar după absolvire a obţinut un master şi un doctorat în teoria literaturii. Între 1950 şi 1987 a predat la University of Birmingham, apoi s-a dedicat în întregime carierei literare. Reputat romancier, dramaturg şi scenarist, David Lodge se numără astăzi printre clasicii în viaţă ai literaturii britanice. La acest statut a contribuit în mare măsură succesul trilogiei campusului universitar, alcătuită din romanele Schimb de dame (1975, distins cu Hawthornden Prize; Polirom, 2001, 2003, 2015), Ce mică-i lumea! (1984; Polirom, 2002, 2003, 2011) şi Meserie! (1988; Polirom, 2002, 2003, 2012), ultimele două fiind nominalizate la Booker Prize. La Editura Polirom au mai apărut romanele Terapia (1995; Polirom, 2002, 2003, 2012), Gînduri ascunse (2001; Polirom, 2003, 2004, 2013), Muzeul Britanic s-a dărîmat! (1965; Polirom, 2003, 2013), Veşti din Paradis (1991; Polirom, 2003, 2013), Răcane, nu ţi-e bine! (1962; Polirom, 2004, 2013), Cît să-ntindem coarda? (1980; Polirom, 2004, 2011), Afară din adăpost (1970; Polirom, 2005, 2011), Autorul, la rampă! (2004; Polirom, 2006, 2011), Crudul adevăr (1999; Polirom, 2006), Mort de surd (2008; Polirom, 2009) şi Bărbatul făcut din bucăţi (2011; Polirom, 2011).
O poveste de dragoste din Bucureștiul interbelic văzută prin ochii prozatoarei britanice Olivia Manning
Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.
Olivia Manning (1908–1980) s-a născut la Portsmouth, Hampshire, și și-a petrecut mare parte din primii ani de viață în Irlanda. Chiar înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a căsătorit cu R.D. Smith, trimis lector de literatură engleză la British Council din București, unde scriitoarea a venit să locuiască împreună cu el și unde avea să descopere un univers total străin, pe care îl va reflecta în literatura sa.
Experiența biografică a autoarei în lumea aflată în dramatică schimbare avea să ducă la apariția Trilogiei Balcanice,începută cu Marea șansă (1960) și continuată cu volumele Orașul decăzut (1962) și Prieteni și eroi (1965). Când nemții se apropiau de Atena și Europa fierbea, Olivia Manning a trebuit să plece cu soțul său în Egipt și la Ierusalim. Cuplul s-a întors la Londra în anul 1946, unde a trăit până la sfârșitul vieții.
Tinerii Guy și Harriet Pringle, care trăiesc și lucrează în România, trebuie să plece în Grecia, căci armata germană avansează. Europa e în război și lupta se dă pe toate fronturile – în viața publică și în viața privată. Amestec de balcanism și europenism, sufocat de sărăcie și corupție, Bucureștiul anilor ’39–’40 se dezvăluie dintr-un unghi nemilos, celebru încă de la apariția cărții.
Trilogia Balcanică, al cărei prim volum este Marea șansă, face un portret remarcabil al unui cuplu, al unui stil de viață dispărut și al unei lumi care stă să se prăbușească.
„Trilogia Balcanică de Olivia Manning este una dintre cele mai minunate opere de ficțiune apărute în Anglia de la război încoace. Galeria personajelor este uriașă, descrierea scenelor, absolut superbă, patosul e reținut, iar umorul, discret și civilizat.“ Anthony Burgess
Romanul Cum să uiţi o femeie, de Dan Lungu, va fi tradus în Macedonia
Romanul Cum să uiţi o femeie (Polirom, 2009; 2010; 2011), de Dan Lungu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, va apărea în 2017 în limba macedoneană, la Editura Antolog Books, în traducerea lui Ermis Lafazanovski.
Romanul a mai fost tradus în limbile maghiară, germană, franceză şi bulgară. Hogyan felejtsünk el egy nőt a apărut la editura Magvető Kiadó, în traducerea lui Lakatos Mihály. Wie man eine frau vergisst, versiunea germană a cărţii, a apărut la editura Residenz, în traducerea lui Jan Cornelius, iar Comment oublier une femme, ediţia franceză a romanului, a fost publicată de editura Actes Sud, în traducerea lui Laure Hinckel. În 2011 a apărut ediţia în limba bulgară, în traducerea Lorei Nenkovska.
Jumătate de dragoste, jumătate despre dragoste. Aşa s-ar putea defini, pe scurt, romanul lui Dan Lungu. Andi şi Marga s-au cunoscut într-o împrejurare ciudată şi locuiesc împreună de un an şi jumătate. Sînt tineri jurnalişti şi lucrează la acelaşi ziar dintr-un oraş de provincie, ea la pagina de mondenităţi, iar el la investigaţii. Deşi lucrurile între ei merg bine, într-o bună zi Marga dispare, lăsînd un sibilinic bilet de adio. În lipsa unei explicaţii raţionale, Andi apelează la un întreg arsenal de strategii ale uitării. Viaţa lui se complică şi mai mult odată cu întîlnirea unui grup de neoprotestanţi şi cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveştii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliţia, (auto)ironia şi umorul. Tulburător şi amuzant, înfiorat de nelinişti existenţiale şi cutreierat de psihologii accidentate, Cum să uiţi o femeie este, în acelaşi timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei şi recucerirea inocenţei, despre toleranţă, despre cum se poate vorbi despre Dumnezeu în ziua de azi.
Dan Lungu (n. 1969), director al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Iaşi, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, membru al Uniunii Scriitorilor din România. La Polirom a publicat romanele Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere) (2004, 2007, 2010, 2012), Sînt o babă comunistă! (2007, 2010, 2011, 2013), Cum să uiţi o femeie (2009, 2010, 2011), În iad toate becurile sînt arse (2011, 2014) şi Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (2014), volumele de proză scurtă Băieţi de gaşcă (2005, 2013) şi Proză cu amănuntul (2008) şi a coordonat, în colaborare, volumele Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009) şi Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism (2014). Cărţi ale sale au fost traduse în franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, croată, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă.
Tibet, o istorie a tărîmului misterios, semnată de Sam van Schaik
Cel mai nou titlu al colecţiei „Historia” a Editurii Polirom, O istorie a Tibetului de Sam van Schaik, traducere de Ovidiu-Gheorghe Ruţa, oferă o prezentare cuprinzătoare şi o mai bună înţelegere a importanţei acestui colţ de lume care nu încetează să fascineze.
Celebru pentru cultura unică, dar şi pentru conflictul declanşat în urma ocupării de către China, Tibetul rămîne pentru străini un tărîm misterios, care nu poate fi înţeles decît prin prisma istoriei sale extraordinare.
Sam van Schaik reînvie această istorie începînd cu secolul al VII-lea şi perioada de glorie a Imperiului Tibetan şi analizează momentele ei semnificative, precum apariţia budismului tibetan şi a titlului de Dalai Lama, relaţiile cu Mongolia lui Kubilai-Han din secolele XIII-XIV, implicarea Tibetului în „Marele Joc” de la începutul secolului XX şi, bineînţeles, evenimentele tulburi din ultimele decenii.
Totodată face lumină în ce priveşte relaţia sa complexă cu India şi China şi explică o serie de elemente frecvent invocate ale culturii tibetane, precum reîncarnarea preoţilor lama, mănăstirile, pustnicii, rolul lui Dalai Lama sau Cartea tibetană a morţilor.
„Sam van Schaik pune în discuţie multe idei preconcepute privind Tibetul, religia, societatea şi politica sa. O lectură captivantă pentru un public larg.” (BBC History Magazine)
„Cum ar putea cineva să scrie o istorie a Tibetului atunci cînd e greu să spunem unde începe şi unde se termină «Tibetul», cînd acesta există în atîtea locuri simultan? Autorul unei asemenea istorii poate doar să spere că va reuşi să schiţeze cît de cît o imagine a acestui ţinut divers şi mereu în schimbare şi a complexităţii locuitorilor lui.” (Sam van Schaik)
Din cuprins:
Începuturile Tibetului, 600-700 • Sfîntul Imperiu Budist, 700-797 • Păstrătorii flăcării, 797-1054 • Patroni şi preoţi, 1054-1315 • Epoca de Aur, 1315-1543 • Dalai Lama –mărirea şi decăderea, 1543-1757 • Menţinerea echilibrului, 1757-1904 • Independenţa, 1904-1950 • Sub steagul roşu al comunismului, 1950-1959 • Cele două Tibeturi, din 1959 pînă în prezent
Sam van Schaik este expert în istoria timpurie a Tibetului şi autor a numeroase cărţi despre Tibet şi budismul tibetan, printre care Approaching the Great Perfection: Simultaneous and Gradual Approaches to Dzogchen Practice in the Longchen Nyingtig (2004) şi Manuscripts and Travellers: The Sino-Tibetan Documents of a Tenth-Century Buddhist Pilgrim (2012). A obţinut doctoratul în literatură budistă tibetană în 2000 la Universitatea Manchester, iar în prezent lucrează la Proiectul Internaţional Dunhuang în cadrul British Library, Londra, care studiază manuscrisele budiste tibetane din Dunhuang. Este de asemenea fondatorul site-ului www.earlytibet.com.
