Despre carte:
Ideea de natura nu reprezinta un tratat sistematic despre cosmologie; are mai degraba un caracter istoric si interpretativ, incepand cu perspectiva lui Thales si terminandu-se cu perspectiva lui Whitehead despre natura. Cartea este impartita in esenta in trei sectiuni: (1) conceptia greaca despre natura, (2) conceptia renascentista despre natura si (3) conceptia moderna despre natura. Collingwood arata ca, incepand cu perspectiva greaca asupra naturii, filosofii naturalisti greci si-au fundamentat stiinta pe supozitia potrivit careia „lumea naturii este saturata sau patrunsa de minte” si ca mintea este cea care explica ordinea din lumea naturala. Conceptia renascentista despre natura, in general vorbind, compara natura cu un mecanism lipsit de viata si de inteligenta.
Originea ordinii din natura era explicata de ganditorii Renasterii prin postularea unui Creator divin. Atat cosmologia greaca cat si cea renascentista sunt bazate pe analogii: analogia dintre lumea naturii si fiinta umana si, respectiv, analogia dintre mecanism si fauritorul acestuia. Cosmologia moderna este de asemenea bazata pe analogie: analogia dintre procesele lumii naturale pe care le studiaza omul de stiinta si „vicisitudinile vietii umane studiate de istorici”. In acest sens, el scrie: „Cosmologia moderna nu ar fi putut sa apara decat in urma unei familiarizari generale cu studiile istorice si in particular cu studiile istorice de genul celor care asezau ideea de proces, schimbare si dezvoltare in centrul preocuparii lor si o recunosteau drept categoria fundamentala a gandirii istorice”. Astfel, dupa Collingwood, conceptia moderna despre natura presupune doctrina potrivit careia schimbarea este „progresiva” si nu „ciclica”, asa cum era la greci, conceptia ca teleologia este prezenta in natura si ca structura trebuie sa fie transformata in functie. Ideea de natura, aparuta la Universitatea Oxford in 1954, trebuie sa fie considerata o opera remarcabila.
Despre autor:
Filosof si arheolog britanic, renumit pentru opera sa din domeniul esteticii si filosofiei istoriei. Profesor de metafizica la Magdalen College, Oxford. A fost influentat in principal de idealisti italieni precum Croce, Gentile si Guido de Ruggiero, cu ultimul fiind de altfel prieten apropiat, precum si de figuri ca Hegel, Kant, Vico, Bradley si J.A. Smith. In timpul anilor ’50 si ’60 filosofia istoriei formulata de el a ocupat un loc central in dezbaterea referitoare la natura explicatiei in stiintele sociale si la faptul daca acestea sunt reductibile la explicatii din domeniul stiintelor naturii. In urma eforturilor interpretative ale lui W.H. Dray, contributia lui Collingwood in domeniul filosofiei istoriei ajungea sa fie considerata un antidot puternic la ideea de unitate metodologica a lui Carl Hempel. Collingwood este autorul unuia dintre cele mai importante tratate de metafilosofie scris in prima jumatate a secolului al XX-lea, An Essay on Philosophical Method, care reprezinta o incercare sustinuta de explicare a motivelor pentru care filosofia este o disciplina autonoma cu o metoda si o tematica diferite de subiectele abordate in stiintele naturii si in cele exacte.
