• Seria debuteaza cu Muzeul inocentei, cel mai recent roman al laureatului Premiului Nobel pentru Literatura, aparut in traducerea de exceptie a Luminitei Munteanu. Urmatorul titlu al seriei este volumul Istanbul, tradus de asemenea in premiera in limba romana. Proiectul va continua cu noi editii ale romanelor cunoscute si apreciate de cititorii romani, precum Ma numesc Rosu sau Viata cea noua.
• Orhan Pamuk este cel de-al douazecilea scriitor laureat al Premiului Nobel pentru Literatura tradus in colectia „Bibliotreca Polirom”, dupa Naghib Mahfuz, Doris Lessing, J.M.G. Le Clezio, Jose Saramago, Gunter Grass, Ernest Hemingway, Doris Lessing, William Faulkner, Seamus Heaney, Camilo Jose Cela, Saul Bellow, Elias Canetti, Elfriede Jelinek, Heinrich Boll, John Steinbeck, Boris Pasternak, Francois Mauriac, V. S. Naipaul si Rabindranath Tagore
• Orhan Pamuk: „Toti ma intreaba: domnule Pamuk, dumneata esti Kemal din roman? Ei, gata! Nu, nu sint Kemal, dar nici nu va pot convinge ca nu sint. Asta inseamna sa fii scriitor. Si sint fericit. Tolstoi a facut o scoala. Alti scriitori au intemeiat o revista, au facut filme, au avut o cariera politica. Muzeul asta e scoala mea, e revista, e filmul si e politica mea. E o parte din mine.”
Editura Polirom lanseaza cea de-a nouasprezecea serie de autor din cadrul colectiei BIBLIOTECA POLIROM, dedicata laureatului Premiului Nobel pentru Literatura din 2006, Orhan Pamuk.
Seria debuteaza cu Muzeul inocentei (traducere din limba turca si note de Luminita Munteanu), cel mai recent roman al scriitorului de origine turca, unul dintre cei mai iubiti autori de catre cititorii din Romania.
Urmatoarul titlu al seriei este volumul Istanbul, tradus de asemenea in premiera in limba romana. Proiectul va continua cu noi editii ale romanelor cunoscute si apreciate de cititorii romani, precum Ma numesc Rosu sau Viata cea noua.
Orhan Pamuk s-a nascut in 1952 la Istanbul. Dupa trei ani de studii de arhitectura, se inscrie la Facultatea de Jurnalism, iar din 1974 se dedica in intregime literaturii. Dintre romanele sale, traduse in peste cincizeci de limbi, au aparut in romana Ma numesc Rosu (2006), Viata cea noua (2006), Fortareata alba (2007), Cartea neagra (2007), Zapada (2008). In 2006 primeste Premiul Nobel pentru Literatura. In discursul de acceptare a Premiului Nobel, Pamuk spunea: „Secretul unui scriitor nu sta in inspiratie – pentru ca nu e niciodata limpede de unde apare ea, si cum. Secretul unui scriitor e incapatinarea, e rabdarea. Avem un proverb foarte frumos in turceste: sa sapi o fintina cu un ac; eu cred ca proverbul acesta vorbeste de fapt despre scriitori.”
Cel mai recent roman al lui Orhan Pamuk a fost primit cu acelasi interes atit de catre cititori, cit si de specialisti, criticii de la Financial Times comparind volumul cu capodopere ale literaturii univgersale: „Orhan Pamuk a scris un roman de dragoste care poate fi oricind asezat alaturi de Lolita, Doamna Bovary si Anna Karenina”.
Mai multe despre roman:
Kemal o iubeste pe Fusun. Fusun il iubeste si ea pe Kemal, dar iubirea lor nu se poate implini. Lui Kemal nu-i ramine, prin urmare, decit sa o priveasca de departe pe Füsun, sa o viziteze de sarbatori, ca o ruda corecta ce este, si sa se inconjoare, pe furis, de lucruri ce i-au apartinut cindva. Asa se naste un induiosator muzeu al iubirii, umplut vreme de zece ani cu rujuri si cercei ai fetei, catei-bibelou, pahare de apa si servetele furate de la masa. Doar sufletul obiectelor ramine sa ii aminteasca barbatului de marea lui dragoste – ele, dar si povestea insasi, pentru scrierea careia in roman apare, indatoritor, un personaj numit (tot) Orhan Pamuk. Ca peste tot in romanele scriitorului turc, marile teme (iubire, traditie, destin) se desfasoara pe fundalul unei Turcii mereu in schimbare. Aici, revoltele anilor 1970 si modernizarea uluitoare a orasului Istanbul in acel deceniu alcatuiesc, la rindul lor, un muzeu aparte, in care se amesteca nume de strazi si de actori ai vremii, emisiuni la televizor si marci de bauturi de mult uitate.
„Un roman al memoriei devoratoare, al dorintei si al singuratatii.” (Sunday Telegraph)
„Pamuk ia lumea pe care o cunoastem si ii da un plus de viata, o improspateaza. Asfel a ajuns unul dintre cei mai cititi scriitori pe si-i disputa Orientul si Occidentul.” (New York Times)
