Lansare de carte
Data: 21.09.2011
Ora: 18.00
Locul: Corp Boema, BCU
Str. C.A. Rosetti, nr. 2-6, Sector 1, Bucureşti
Editura Herald prezintă ultimele trei apariţii din Colecţia Cogito
Bertrand Russell, „Misticism şi logică şi alte eseuri”
Heiner Feldhoff, „Prietenul lui Nietzsche – Istoria vietii lui Paul Deussen”
William James, „Voinţa de a crede”
Invitaţi:
Bedros Horasangian – scriitor
Prof. Univ. Corneliu Sterian – traducător
Alexandru Anghel – coordonatorul Colecţiei Cogito
Moderator: Igor Mocanu (PR Executiv – Editura Herald)
Bertrand Russell, „Misticism şi logică şi alte eseuri„
Misticism si logicaporneste de la incercarea de a oferi raspuns unor interogatii fundamentale: 1. Care dintre cele doua modalitati de cunoastere, ratiunea si intuitia, este superioara – daca exista superioritate in acest caz? 2. Pluralitatea si diviziunea sint integral iluzorii? 3. Se poate vorbi despre o irealitate a timpului? 4. Carui tip de realitate apartin binele si raul? Raspunzind cu rigoare filosofica si coerenta logica acestor intrebari, Bertrand Russell desfide misticismul integral, dogmatic si pretins transcendent, dar retine ca pozitiva particulara experienta a iluminarii mistice, care se bizuie pe o intelepciune a simtirii demna sa devina atitudine existentiala, fara insa a fi transformata in crez de viata. Potrivit filosofului britanic, misticismul se defineste prin: 1. o cunoastere intuitiva, directa si instantanee a esentei aflate dincolo de realitatea empirica si iluzorie; 2. credinta in unitatea tuturor celor existente (negarea divizunii); 3. postularea caracterului iluzoriu al timpului (daca totul este unitar, atunci nu exista nici trecut, prezent sau viitor); 4. negarea realitatii raului, ce ar tine de lumea decazuta si divizata, guvernata de senzatii si experienta.
Heiner Feldhoff, „Prietenul lui Nietzsche – Istoria vietii lui Paul Deussen„
Prietenul lui Nietzsche descrie firul vietii cunoscutului filosof, Paul Deussen (1845-1919). Indolog de renume si membru fondator al societatii Arthur Schopenhauer, Deussen a legat o prietenie de o viata cu Friederich Nietzsche, care a luat nastere inca din anii de scoala la Pforta. Profunda si durabila, legatura dintre cei doi avea sa dea un nou puls vietii filosofului in devenire. Nietzsche, care intervenea repetat in educatia si formarea profesionala a prietenului sau, a devenit curand „destinul” lui Deussen. Abia cand drumurile lor s‑au despartit si ei nu‑si mai scriau decat ocazional si se revedeau inca si mai rar, a reusit Deussen sa se emancipeze de puternica influenta a prietenului sau si sa‑si implineasca propriul destin. Heiner Feldhoff arata in ce chip aceasta prietenie a evoluat, punandu-l pe Nietzsche intr-o noua lumina, prin prisma vietii lui Deussen, pe care o descrie cu elocventa si maiestrie pornind de la anii copilariei in casa parinteasca din Westerwald si pana la maturitate, in calitate de profesor de filosofie la Universitatea din Kiel. Deussen era pe timpul sau, alaturi de lingvistul Friederich Max Mueller, care preda in Anglia, personalitatea care dadea tonul in materie de cultura si spiritualitate indiana; traducerea sa a celor Saizeci de Upanisade contribuise la cresterea subita a fortei de atractie a gandirii si credintelor asiatice in tarile vorbitoare de limba germana. Si dificilul sau amic Nietzsche il innobila cu o buna concluzie: in scrierea Genealogia moralei, el vorbeste despre „primul adevarat cunoscator al filosofiei indiene in Europa, prietenul meu Paul Deussen.”
William James, „Voinţa de a crede„
Aceasta carte cuprinde cinci prelegeri tinute de William James pe o serie de teme umane fundamentale: credinta, sinuciderea, rationalitatea, filosofia, constiinta si nemurirea. Toate aceste subiecte reprezinta elemente definitorii ale activitatii si gandirii umane in raport cu sine insasi si cu lumea care o inconjoara. Perspectiva adoptata de James in studiul acestor dimensiuni ale existentei umane este atat stiintifica cat si filosofica, filosoful american imbinand cele doua metode cu o abilitate si o ingeniozitate inconfundabile. Poate ca cel mai tonic aspect din filosofia lui James este perspectiva sa despre ce este si ce inseamna cu adevarat filosofia. Lucrarea sa, Pragmatism, incepe in mod tipic cu un citat din Chesterton, care declara ca „cel mai important si practic lucru la un om este in continuare perspectiva sa despre univers. . . . Consideram ca intrebarea nu este daca teoria cosmosului afecteaza lucrurile, ci daca, pe termen lung, le afecteaza altceva”. Iar James sustine paradoxul sau cu explicatia: „Filosofia care este atat de importanta in fiecare dintre noi nu e o chestiune tehnica, ci este sentimentul mai mult sau mai putin constient al sensului sincer si adanc al vietii. Este doar partial dobandita din carti; reprezinta modul nostru individual de a vedea si de a simti intreaga solicitare a cosmosului”. Aceste cuvinte pun in discutie conceptia filosofica considerata sacra de marea majoritate a filosofilor profesionisti, care ar socoti subiectul lor degradat de orice condescendenta fata de motivul uman. Acestia ar putea vorbi in tonuri intrucatva incerte despre pozitia rezervata eticii, dar, in ceea ce priveste logica si metafizica, ei sustin cu o mare demnitate si siguranta ca telul nostru este pur impersonal si „obiectiv”, si ca nu are nimic de‑a face cu viziunea personala sau chiar si cu „paliativele practice” ale stiintei umane. James i‑a deranjat pe unii si i‑a atras pe ceilalti tocmai pentru ca a venit cu ideea inovatoare de a refuza sa trateze filosofia ca pe un amuzament nefolositor sau ca pe o „gimnastica intelectuala”, si a cerut in schimb sa se intocmeasca o legatura rationala intre „teoriile” sustinute de filosofii profesionisti in amfiteatre si credintele in functie de care fiintele umane traiesc in lume. Dar aceasta noua perspectiva asupra scopului filosofiei presupune si reflecta o radicala schimbare de atitudine fata de faptele psihologiei. James a patruns pe un teren complet nou prin refuzul sau de a accepta dilema preliminara conform careia pentru a intelege viata spiritului trebuie ca aceasta sa fie redusa fie la un sistem de categorii intelectuale, fie la un set de principii mecanice.
