Stiri

Conferințele „Despre lumea în care trăim”, la Ateneul Român, 10–12 mai 2025

Un festival de conferințe și dialoguri culturale și științifice pe teme de actualitate, susținute de specialiști importanți și oameni de cultură de prestigiu

În perioada 10–12 mai, vor fi prezenți pe scena Ateneului Român, la cea de-a opta ediție a festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim”, Agnes Arnold-Forster, Jean-François Braunstein, Oliver Jens Schmitt, Viorica Marian, Horia-Roman Patapievici și partenerii lor de dialog, Alexandra Furnea, Marian Voicu, Cristian Leonte, Cătălin Ștefănescu, Gabriel Liiceanu.

  •  

Biletele pentru accesul în sala Ateneului, cele pentru vizionarea online a evenimentului și abonamentele care permit participarea la toate conferințele acestei ediții sunt disponibile pe platforma Eventbook (https://eventbook.ro/festival/festivalul-de-conferinte-despre-lumea-in-care-traim).

  •  

La fel ca în edițiile precedente, acest eveniment își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte.

Seria anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice „Despre lumea în care trăim” este organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în colaborare cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA, iar prezența invitaților de anul acesta a fost posibilă datorită sprijinului primit din partea Asociației DEDEMAN, partener principal.

Evenimentele vor fi prezentate de Marius Constantinescu, jurnalist cultural şi realizator TV.

Programul conferințelor

SÂMBĂTĂ, 10 MAI, ORA 11.00

Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase

Conferință susținută de Agnes Arnold-Forster, urmată de un dialog cu Alexandra Furnea.

SÂMBĂTĂ, 10 MAI, ORA 16.00

Mișcarea woke. Începutul sfârșitului?

Conferință susținută de Jean-François Braunstein, urmată de un dialog cu Marian Voicu

DUMINICĂ, 11 MAI, ORA 11.00

România în context european. Moștenirea perioadei 1938–1940 în politica de azi

Conferință susținută de Oliver Jens Schmitt, urmată de un dialog cu Cristian Leonte

DUMINICĂ, 11 MAI, ORA 16.00

Puterea limbajului. Cum ne transformă mintea multilingvismul

Conferință susținută de Viorica Marian, urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu

LUNI, 12 MAI, ORA 19.30

Ce am crezut că știu, fără să fi știut, și apoi am aflat

Conferință susținută de Horia-Roman Patapievici, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu

Conferențiarii

AGNES ARNOLD-FORSTER este în prezent Chancellor’s Fellow la Universitatea din Edinburgh. Absolventă de istorie a Universității din Oxford, a susținut un doctorat pe tema cancerului în Anglia secolului XIX, la King’s College London. Sfera sa de cercetare este istoria medicinei moderne și contemporane, a sănătății și a emoțiilor. A publicat numeroase articole de specialitate, precum și cărțile The Cancer Problem. Malignancy in Nineteenth-Century Britain (Oxford University Press, 2021), Cold, Hard Steel. The Myth of the Modern Surgeon (Manchester University Press, 2023) și Nostalgia: A History of a Dangerous Emotion (Pan Macmillan, 2024), în curs de apariție la Editura Humanitas.

Nostalgia. Povestea unei emoții periculoase

În conferința sa, Agnes Arnold-Forster îmbină neuroștiința și psihologia cu istoria medicinei și a emoțiilor pentru a explora evoluția nostalgiei de la prima sa identificare în secolul al XVII-lea (pe când era considerată o boală care te putea, literalmente, ucide) până în zilele noastre (când este adoptată de agențiile de publicitate și politicieni pentru a ne vinde bunuri și politici).

Conferința va fi urmată de un dialog cu Alexandra Furnea, scriitoare și jurnalistă

JEAN-FRANÇOIS BRAUNSTEIN este profesor de filozofie contemporană la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne, unde predă cursurile de istoria științelor, filozofia medicinei și etică medicală. Printre cărțile sale se numără: Canguilhem. Histoire des sciences et politique du vivant (PUF, 2007); L’histoire des sciences. Méthodes, styles et controverses (Vrin, 2008); La philosophie de la médecine d’Auguste Comte. Vaches carnivores, Vierge Mère et morts vivants (PUF, 2009); La philosophie devenue folle. Le genre, l’animal, la mort (Grasset, 2018; în curs de apariție la Editura Humanitas). Bestsellerul Religia Woke (Grasset, 2022), tradus deja în mai multe limbi, a fost publicat în 2024 la Editura Humanitas.

Mișcarea woke. Începutul sfârșitului?

De vreo cincisprezece ani încoace, în multe țări din Occident s-a răspândit o nouă viziune asupra lumii, ieșită de pe băncile universităților americane. Această gândire se prezintă pe sine drept „woke”, „trează”, sau veghind la nedreptăți și discriminări, mai ales la cele legate de gen și de rasă. Patima care-i animă pe adepții săi, refuzul acestora de a da curs oricărei dezbateri, voința lor de a construi o lume nouă îi fac să semene cu un fel de religie, amintind de marile revivals protestante anglo-saxone din trecut.

Conferința va fi urmată de un dialog cu Marian Voicu, jurnalist, realizator al emisiunii Breaking Fake News, de la TVR 1.

OLIVER JENS SCHMITT este profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societăţile urbane din estul Mediteranei în secolul al XIX-lea, societatea şi politica în Imperiul Otoman târziu, evoluţiile socioculturale în spaţiul albanez, istoria imperiului maritim al Veneţiei sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu. Între anii 2017 și 2022 a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Din 2017 este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe. Editura Humanitas a publicat mai multe lucrări ale sale: Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea „Căpitanului” (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX. O istorie postimperială (2022) și Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 (2023).

România în context european. Moștenirea perioadei 1938–1940 în politica de azi

Europa se confruntă cu o serie de crize, iar amenințarea războiului din partea Rusiei este tot mai mare. Țările europene sunt slab pregătite pentru un conflict, întrucât există o lipsă de coordonare și solidaritate. Prelegerea se bazează pe teza că anii 1938–1940 reprezintă o perioadă de referință pentru înțelegerea modului în care societățile reacționează la amenințări. Ce înseamnă această moștenire pentru mentalitățile colective și culturile politice de astăzi? În ce măsură modelează reacțiile politice la pretenția Rusiei de a aduce Europa sub controlul său?

Conferința va fi urmată de un dialog cu Cristian Leonte, jurnalist Pro TV, gazda emisiunii România, te iubesc!.

VIORICA MARIAN, psiholingvistă, cercetătoare în domeniul științelor cognitive și psiholoagă, este cunoscută pentru cercetările ei privind limbajul, bilingvismul și multilingvismul. Este profesor de științe și tulburări ale comunicării la Catedra Ralph și Jean Sundin și profesor de psihologie la Universitatea Northwestern, unde din anul 2000 conduce Laboratorul de cercetare în domeniul bilingvismului și psiholingvisticii. Viorica Marian este laureată a Premiului John P. McGovern în ştiințe comportamentale al Asociației Americane pentru Progresul Științei şi a obținut Premiul Clarence Simon pentru predare și mentorat de excepție. Cartea ei, Puterea limbajului, publicată în 2024 la Editura Humanitas, a fost tradusă în peste zece limbi.

Puterea limbajului. Cum ne transformă mintea multilingvismul

Limbajul și mintea interacționează constant, iar multilingvismul are consecințe importante atât pentru indivizi, cât și pentru societate. Învățarea a două sau mai multe limbi schimbă nu numai modul în care folosim limbajul, ci și felul în care percepem lumea, ceea ce ne amintim, creativitatea, luarea deciziilor, identitatea și societatea.

Profesoara Viorica Marian va aduce dovezi din psiholingvistică și neurolingvistică conform cărora limbile pe care le cunoaștem se influențează reciproc, dar ne influențează și mintea. De asemenea, va demonstra că studiul multilingvismului oferă perspective asupra potențialului umanității.

Conferința va fi urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu, jurnalist TVR, realizator al emisiunii Garantat 100%.

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, fizician de formație, s-a impus pe scena culturală românească prin eseurile și analizele sale riguroase, erudite, de anvergură intelectuală enciclopedică. Cărți publicate: Cerul văzut prin lentilă, Zbor în bătaia săgeții, Politice, Omul recent, Ochii Beatricei, Discernământul modernității, De ce nu avem o piață a ideilor, Ultimul Culianu, O idee care ne sucește mințile (în colaborare cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu), Partea nevăzută decide totul, Două eseuri despre paradis și o încheiere, Anii urii, Despre viață, destin și nostalgie, Înapoi la argument. Patru dialoguri despre splendorile prea repede uitate (împreună cu Gabriel Liiceanu). Volumul Zbor în bătaia săgeții a apărut recent, la Editura Humanitas, într-o ediție aniversară, de colecție, la împlinirea a 30 de ani de la publicare.

Ce am crezut că știu, fără să fi știut, și apoi am aflat

„Înainte de a fi făcută din ce facem, viața noastră e făcută din ce știm: despre noi, despre oameni, despre lume, despre istorie, despre Dumnezeu. Nu pentru că trăim într-o societate avansată a cunoașterii este așa, ci deoarece sufletul nostru are un trup, iar carnea lui este cunoaștere: de sine, de mine, de tine, de tot. Ne descoperim pe noi descoperind lumea, iar descoperirea ei se face învățând-o: ea pe noi, cum este, noi pe ea, cum o știm sau ne-o imaginăm c-o știm – iar ce suntem cu adevărat depinde de toate acestea. Am să povestesc în conferința mea cîteva dintre aventurile mele cu lumea care trec prin cunoașterea ei și cum aceste peripeții ale cunoașterii, deoarece angajează și ce suntem și ce am vrea să fim, mi-au schimbat și felul de a fi ce sunt și felul de a fi în lume.” — Horia-Roman Patapievici

Conferința va fi urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu, filozof, eseist şi scriitor, personalitate civică şi academică.

Găsiți informații detaliate despre conferințe și biografiile complete ale conferențiarilor și ale partenerilor de dialog și pe site-ul oficial, www.lumeaincaretraim.ro.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm contactați echipa de coordonare a conferințelor:

  • Cristina Marin – cristina.marin@humanitas.ro
  • Gabriela Maaz – gabriela.maaz@humanitas.ro

Articole similare

Pelinul negru, de Ioana Nicolaie

Jovi Ene

„Bunicul de ciocolată” – personaj de poveşti nemuritoare

Ana Maria Cazacu

O istorie a istoriei dezastrelor: „Scurtă istorie a dezastrelor naturale”, de Lucian Boia

Dan Romascanu

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult