Yogi Bear (2010) – Ursul Yogi 3D
Regia: Eric Brevig
Scenariul: Jeffrey Ventimilia, Joshua Sternin şi Brad Copeland (inspirat de personajele create de Hanna-Barbera Productions)
Voci: Dan Aykroyd, Justin Timberlake
Distributia: Tom Cavanagh Anna Faris, T.J. Miller, Andrew Daly, Nate Corddry
In mod sigur, cei mici se vor delecta cu aceasta pelicula si pot sa spun ca pe alocuri si maturii cu suflet de copil si cu amintirea acelui Yogi Bear creat de Hanna si Barbera se vor deconecta nitel de la problematicile de zi cu zi.
Filmul este slabut notat de catre siturile specializate, dar cred ca de aceasta data nu trebuie sa va formalizati foarte tare luandu-le in consideratie aprecierile si mergeti cu copiii dvs. in sala de cinematograf pentru a-i vedea pe Yogi – mare pofticios la cosurile pline de bunatati pentru picnic si pe Boo Boo, companionul sau de nadejde, cazut in admiratie pentru mentorul sau cu palariuta, guler apretat si papion elegant.
Vorbind cu afecţiune despre vedeta celui mai nou film al său, regizorul Eric Brevig spune: ,,Întotdeauna mi-a plăcut Yogi”. Face lucrurile în stilul său. Are intenţii bune, dar până la urmă stomacul îi dictează, iar instinctul îi spune că, dacă înşfacă mai repede plăcinta, atunci are şanse să fugă cu ea. E ca un copil uriaş şi cred că toţi ne regăsim în el. Poate fi el un urs, dar mare parte dintre acţiunile sale sunt specifice oamenilor.”
Echipa de realizatori a filmului aduce aventurile protagonistilor din Parcul Jellystone in contemporaneitate si in mijlocul complicatelor si vesnicilor probleme ale omenirii de ieri si de azi si probabil – de maine: coruptia institutionala (recte volatilizarea fondurilor primariei), ecologismul (recte mizeriile si resturile parasite de oameni in padure / atacul constructiilor urbane pe regiuni defrisate), aplicarea legii si normelor de comportament in arealul rezervatiei (,,Vă rugăm nu hrăniţi urşii !”), conservarea speciilor de flora si fauna pe cale de disparitie si sa nu uitam de ceea ce inseamna, datoria, prietenia, loialitatea. Si nu in ultimul rand simtul umorului si simtul ludic. Acestea din urma ilustrate din plin de echipa indestructibila constituita din Yogi si Boo Boo, care pun la cale si testeaza „Coş-Haţ 2000” – instalatia plina de inventivitate menita sa „salte” apetisantele si mult-ravnitele cosuri pline cu bunatati pentru picnicuri ale vizitatorilor rezervatiei naturale Jellystone.
Spicuiesc din Mapa de presa cateva „zise” de-ale interpretilor – voce pentru Yogi si BooBoo:
<<Aykroyd îşi aminteşte cu drag prima lui întâlnire cu personajul său: ,,În fiecare miercuri după-amiază, după ore, bucuria mea era să mă uit la Ursul Yogi,” spune el. ,,Dintre toate personajele animate, el îmi era cel mai aproape de suflet, era cel mai blând şi cel mai fericit. Avea şi o latură rebelă care îmi plăcea, iar prietenia lui cu Boo Boo era perfectă, pentru că niciunul n-avea un dram de răutate şi cred că de asta puştii din generaţia lui Justin şi cei de acum încă îl iubesc pe Yogi.”
Experienţa lui Timberlake este una similară: ,,Pe când eram la şcoală, mă uitam la desene animate în loc să-mi fac lecţiile, iar Ursul Yogi era printre desenele care se difuzau după ore şi sâmbăta dimineaţă. Mai târziu, am aflat că şi părinţii mei au crescut uitându-se la Yogi. Când revăd desenele, mă simt din nou ca un copil.”>>
Desi realizatorii ne impartasesc in aceeasi Mapa de Presa cateva detalii tehnice:
<<Yogi şi Boo Boo sunt personaje generate pe computer şi interacţionează cu distribuţia, în majoritate actori în carne şi oase. Rezoluţia, claritatea şi detaliile care pot fi captate acum cu camerele 3D sunt excelente. Am folosit camerele în locuri în care n-au mai fost folosite până acum: le-am urcat în copaci şi am coborât cu ele ape învolburate. Le-am ridicat pe macarale la 70 m deasupra pădurii, pentru a arăta perspectiva lui Yogi atunci când alunecă pe toboganul său improvizat ca să apuce un coş de picnic, iar toată lumea îl urmează.”,,Nu voi spune că a fost uşor”, adaugă Brevig. ,,Este un echipament de 40 kg, pentru că sunt două camere, în stânga şi în dreapta. Probabil că operatorii încă îşi oblojesc spinările cocoşate.” ,,Tehnicile au devenit atât de sofisticate şi de rafinate încât ne-am propus să folosim toate oportunităţile vizuale oferite de povestea asta: scenele de acţiune, scenele comice, decorul superb cu toată profunzimea lui… Să ridicăm un pic ştacheta şi să-i facem pe oameni să se simtă ca şi cum ar fi realmente în parcul Jellystone”, spune De Line.>>
….totusi eu am avut adesea neplacerea sa observ dezechilibre si decalaje spatiale in scenele comune „om – ursi” – parca fiecare dintre aceste specii erau decupate si lipite ulterior pe aceeasi canava. Ceea ce inseamna ca tehnologia inca nu se afla in punctul de varf. Pe de alta parte, au fost scene incantatoare de incursiune in natura, pe care tehnologia 3D le-a transmis cu multa finete, caldura si culoare. Intinderea lacului, Pestera-casa a celor doi „digitalizati” sunt imagini pline de frumusete si ingeniozitate.
Pe mine una aventurile perechii de ursi m-au incantat, pofta de viata, de aventura si de mancare a lui Yogi, alaturi de loialul si mai rationalul-temator Boo Boo mi-au oferit putina destindere si copilareala. Sigur ca sunt scaderi, stangacii… carcotesc, dar lasati-ma sa vad la acest film partea frumoasa si relaxanta a povestii.
