Regia: Klay Hall
Voci: Lucy Liu, Mae Whitman, Anjelica Houston
E miercuri..E urat afara.La metrou e greva. Deci… e zi de desene animateee!!!!
M-am oprit astazi la cea mai recenta productie a Studiourilor Disney, nu un clasic ca de obicei ci o inovatie. Luand ca punct de plecare unul din personajele celebrului “Peter Pan”, echipa Disney l-a dezvoltat, l-a inzestrat cu multa personalitate si cu multa dragalasenie, ba chiar i-a inventat si o lume pe masura, Pixie Hollow, in care sa-si traiasca aventurile.
Astfel a luat nastere Tinker Bell, mica zana in jurul careia graviteaza actiunea in noua serie de filme Disney, pentru ca studiourile si-au propus exploatarea proaspetei vedete animate in nu mai putin de 5 productii destinate celor mici a caror lansare este gandita a se face direct pe video si mai putin pe marele ecrane.
“Tinker Bell si comoara pierduta” este cel de-al doilea film al preconizatei serii. Actiunea debuteaza cu pregatirile care au loc in tinutul zanelor pentru a intampina anotimpul recoltelor. Zana buclucasa a fost desemnata sa faca sceptrul toamnei, mare responsabilitate si onoare dealtfel, pentru ca fara el toamna nu poate veni. Terence, prietenul ei ar trebui s-o ajute, numai ca in loc de ajutor acesta sparge piatra lunii, element esential al sceptrului.
Cu putin noroc, incredere, niste praf fermecat si mult ajutor din partea lui Terance dar mai ales al lui Blaze, adorabilul licurici care sigur va va cuceri inimile, Tinker Bell incepe o cursa contra cronometru pentru a scapa de incurcatura in care a intrat si a regasi comoara – piatra lunii. Expeditia secreta, plina de peripetii, la nord de Neverland capata valoarea unui drum initiatic, menit sa-i faca pe eroi sa descopere semnificatia responsabilitatii si sensul adevaratei prietenii.
Se remarca deindata in aceasta productie animatia, in special lumina, stralucirea si detaliile din scenele de exterior care ne prezinta trecerea verii catre toamna si schimbarile prilejuite de instalarea noului anotimp. Impletirea de fantastic cu natural creaza o personalitate aparte tinutului Pixie Hollow. Animalele, florile, insectele si alte creaturi abunda in acest film si capata fiecare in parte si toate la un loc o dimensiune speciala data de complexitatea si excelenta efectelor vizuale.
Mai mult decat povestea in sine ceea ce este cu adevarat magic in acest film este creativitatea pe care o intalnim in infinitele detalii ale lumii zanelor: hainele, uneltele, lucrurile de zi cu zi, masinariile folosite de zane pentru treburile zilnice.
Claritatea culorilor iti taie rasuflarea, animatia este magnifica, personajele sunt adorabile, este un film placut, nimic nu te inspaimanta, nici un personaj nu te supara nimeni nu moare, nimeni nu exceleaza in rautate, nu intalnim nici rautati nici limbaj trivial.
Scenariul este usurel si previzibil, plin de mesaje moralizatoare conturate si accentuate in classicul stil Disney. Sentimentul de prietenie se deagaja din atmosfera filmului desi imaginea lui Tinker Bell din filmul original “Peter Pan” nu prea se regaseste in linia adoptata de acest desen animat.
Daca aveti copii sigur vor adora filmul, ca adult poate nu va veti plictisi prea mult. Poate ca nu este si nu va deveni nicodata un Disney clasic dar indeplineste toate calitatile de a fi un bun film pentru copii.
De la inceput pana la sfarsit Tinker Bell este dragut, adorabil, captivant.Este un leac adecvat unei zile cetoase de toamna tarzie si innegurata. Totusi nu pot sa nu ma gandesc de ce odata cu inovatiile tehnice nu se nasc povestitori si scenaristi de exceptie…
1 comment