The Age of Adaline (2015)
Regia: Lee Toland Krieger
Distribuția: Blake Lively, Michiel Huisman, Harrison Ford
Lee Toland Krieger este un regizor tânăr, nu foarte cunoscut publicului larg, dar care, dacă o să continue cu filme precum acesta, ”The Age of Adaline”, o să își constituie cu siguranță o bază serioasă de fani.
”The Age of Adaline” este un film care poate fi descris cu acuratețe prin cuvântul „frumos” și prezintă povestea unei femei pe nume Adaline Bowman interpretată de Blake Lively pe care probabil o știți din renumitul serial ”Gossip Girl”. Aceasta are în spate o istorie cu totul deosebită, căpătată în urma unui accident: de peste optzeci de ani are aceeași vârstă, cea de douăzeci și nouă de ani. În acest context, există, după părerea mea, un plus major pe care acest film îl are, spre deosebire de altele care merg pe o idee similară, anume faptul că Adaline a lui Lively nu abuzează în niciun fel de această particularitate, atitudinea sa fiind una lipsită de aroganța specifică personajelor hollywoodiene cu această caracteristică. Astfel, orașul San Francisco devine un soi de oracol al amintirilor, fiecare loc declanșând, similar madlenei lui Proust, o amintire diferită pentru femeia trecută de o sută de ani.
Adaline, ajunsă în zilele noastre, are o atitudine rezervată, solitară, nu vrea să rănească pe nimeni și nici să fie rănită, așa că nu își apropie oamenii pentru a-și proteja totodată secretul. O imagine foarte interesantă și totodată frapantă este s-o vezi lângă fiica sa, Flemming (Ellen Burstyn), ajunsă la senectute, care o încurajează, mai ales odată cu apariția unui tânăr filantrop, Ellis Jones (Michiel Huisman), să își permită să se îndrăgostească, să aibă o legătură romantică.
Flirtul dintre cele două personaje, Adaline și Ellis, apare ca ceva plăpând, iar Blake Lively, al cărei fan, până la acest film, nu am fost niciodată, interpretează un personaj blajin, intelectual și magnetic. De asemenea, Michiel Huisman pe care cu siguranță îl cunoașteți din ”Game of Thrones”, este tipul îndrăgostitului perseverent care îi va câștiga inima după vreme îndelungată. Totuși, nu există niciun fel de tensiune între cei doi în sensul că, similar basmelor, este evident că există compatibilitate și preconizezi ușor că cei doi rămân împreună. Mi s-a părut chiar că Huisman, probabil și din cauza rolului din ”Game of Thrones”, este lipsit de veridicitate, fiind prea searbăd. Nu-mi dau seama însă dacă personajul în sine este așa, sau atât a putut actorul cu acest personaj după ce l-a interpretat pe celebrul acolit al lui Daenerys, Daario Naharis.
O surpriză care apare este însă tatăl lui Ellis Jones, William, jucat de nimeni altul decât Harrison Ford care intră perfect în acest rol, nemaifiind tipul șarmant și pus pe aventuri, așa cum ne-am obișnuit din alte roluri de-ale sale, ci un tip vulnerabil, ce-i drept, am putea spune, de o vulnerabilitate șarmantă. William Jones este, pe lângă tatăl lui Ellis, și o fostă iubire de-a Adalinei și singurul (inițial) și primul care îi descoperă secretul, luându-se după o cicatrice pe care aceasta o are și pe care o făcuse pe vremea când era cu el. De la întâlnirea celor doi foști iubiți, se desprinde încă un plan întrucât căsnicia soților Jones începe să se zguduie din cauza surprinderii și fascinației lui William care își vede fiul cu iubita lui din tinerețe, deloc schimbată după atâția ani.
Nu are sens să vă dezvălui finalul, dar ideea e că ”The Age of Adaline” e genul de film la care te uiți când vrei să te tulburi puțin emoțional, fără să fii nevoit să te uiți la ceva care să implice scene care să te violenteze, care să te zguduie din temelii. Într-un fel, se poate spune că filmul lui Krieger este un soi basm modern ecranizat în care personajul principal, ajuns nemuritor (sau nu?), alege să se comporte moral, fără însă a-și asuma un rol de erou sau ceva în genul acesta. În orice caz, filmul merită cu siguranță să îi oferiți cele aproape două ore din timpul vostru.
Nota: 9/10
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=clbSd2JzAqc’]
