-Mihaela Martin de la ‘PostModern’ ne ofera o savuroasa lista cu ’30 filme de comedie de încercat când nu știi ce să mai vezi’. Iata de exemplu numarul 3 de pe lista: ‘Parodia OSS 117 reușește să-l facă pe James Bond super haios. Unde mai pui că buna dispoziție a James Bond-ului francez (Jean Dujardin) e molipsitoare. După OSS 117: Cairo, nest of spies, vă sugerăm să vedeți și continuarea, OSS 117: Lost in Rio (2009). Ar mai fi de adăugat că pe Jean Dujardin l-ai văzut probabil în The Artist.’
-Daca nu v-ati saturat de crimimalii de serie din stiri poate doriti si un film inspirat de aceste teme. Victor Moruzov de la ‘liternet’ scrie despre ‘Manusa de aur’ al regizorului german de origine turca Fatih Akin: ‘Mănuşa de aur pare mult mai convenţional: un biopic despre ucigaşul german Fritz Honka, bazat pe bestseller-ul publicat de Heinz Strunk în 2016. Filmul urmăreşte traiul lui Honka în nocturnul Hamburguluidin anii ’70, însă, aşa cum alege Akin să spună povestea, „trai” pare un cuvînt prea generos pentru personajul său: la ani-lumină de lumea crispată, obligatoriu respectabilă, din precedentul film al lui Akin Aus dem Nichts/În ceaţă, Honka face parte dintr-un univers underground al celor laissés-pour-compte în societatea germană postbelică. Beţivi, nemernici, libidinoşi de ocazie – sau pur şi simplu neajutoraţi – populează acest marasm cotidian, ceea ce, oarecum paradoxal, contribuie la a ni-l face mai ataşant şi mai viu decît morala revanşardă, cinică din În ceaţă.’
-La ‘Pseudokinematikos’ gasim cronica a doua filme co-realizate de Dobrivoie Kerpenisan, prezentate in cadrul festivalului ‘Ceau, Cinema! 2019’: ‘Legea lui Ioan propune un alt fel de a vorbi cinematografic despre o „țară moartă”. Scenaristul (co-)regizor, un sârb din Banat care a emigrat la mijlocul anilor ’70 în Germania, revine anual în satul de unde a plecat, Sânpetru Mare (județul Timiș), abia din 1989. Cu ochi de poet a filmat — în iarna lui 1993 — fizionomii, cadre din natură, natură moartă și geografii suburbane (ce par desprinse din Zona și polaroidele vaporoase ale lui Tarkovski, din neorealismul italian ori din Palmele lui Artur Aristakisyan) și rurale (ce amintesc de Kusturica sau de Țapinarii lui Carmazan). Geometrii poetice și o surprinzătoare picturalitate contemplativă ce amintește de privirea lui Iosif Demian din Apa ca in bivol negru sau Fefeleaga. Sonde pentru extracția petrolului ce te duc cu gandul la combinațiile audio-vizuale din Siberiada lui Koncealovski. Sound-ul electronic pare desprins din poemul simfonic, compus și interpretat la synthesizer pentru Siberiada, de Eduard Artemiev (colaborator apropiat al lui Koncealovski, Nikita Mihalkov și Tarkovski). În contrapunct, vedem câteva secvențe din teleonovela Dallas, compania petrolieră Ewing, reluată la TVR imediat după 1990. Două moduri diferite de a valorifica resursele petroliere. Sondele din film, aflăm, aveau să fie închise pe la mijlocul anilor ’90.’
-Emil Calinescu de la ‘CinEmil’ a vazut cel mai recent film din seria ‘Fast and Furious’: ‘Per total, Fast & Furious Presents: Hobbs & Shaw – Furios si iute: Hobbs & Shaw este un film bun, care livreaza ce isi propune. Cei 2 grei, Dwayne Johnson si Jason Statham, au niste roluri care li se potrivesc perfect. Dac-ar fi avut si un personaj negativ mai pronuntat, ar fi fost un film excelent.’
-Marculescu.ro a fost entuziasmat de ‘Les Estivants’, scris, regizat si jucat de Valeria Bruni Tedeschi: ‘Les Estivants este un hibrid splendid, amplasabil fix la jumătatea distanței dintre Fellini și Chereau. Are ceva din melancoliile unuia și disperările epidermice ale ăluilalt. Este și din vorbe și din cinema și din cinematografie o corcitură adorabilă din tot ce au mai bun cinema-urile francez și italian. Și asta înseamnă enorm și vizual și emotional.’
Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Le mystere Picasso” (1956)
