Câinele… sau viaţa! (2017)
Regia: Mark Cullen
Distribuţia: Bruce Willis, John Goodman, Jason Momoa, Thomas Middleditch etc.
„Câinele… sau viaţa!”, așa cum a fost tradus „Once Upon a Time in Venice”, este un film la care poţi convinge pe oricine să meargă, doar povestindu-i pe scurt scenariul (printre altele, o urmărire pe skateboard – fără alte haine decât un pistol).
Personajele colorează cele 90 de minute de film, atât datorită diversităţii lor, cât și „fardurilor” pe care scenariștii le aplică fiecăruia: detectivul (fost poliţist) care bea cafea (mai puţin Mocha) cât e ziua de lungă și are o slabiciune pentru un căţel de talie mică, un evreu care face afaceri imobiliare dar întâmpină dificultăţi din cauza unor graffiti obscene, câţiva traficanţi mexicani cu inimă de aur și afinitate pentru brioșe, un cămătar supraponderal și nemilos care cutreieră plaja în slip căutând metale preţioase etc.
Din păcate, scenariul și personaje flamboyante nu beneficiază de o regie inspirată. Drept urmare nu există un ritm, ci mai degrabă un șir lung de evenimente care își pierd din amuzament și se diluează într-o plictiseală totală.
O altă carenţă o constituie lipsa de autenticitate, verosimilitate ori realism. Deseori, la nivelul relaţiilor dintre personaje, filmul dă impresia unei „butaforii”, iar convenţiile sunt asemăntoare celor din desene animate. Tot la capitolul minusuri, putem enumera și câteva doze de discriminare sau unele scene libidinoase.
Putem vorbi, așadar, despre un film aproape amuzant, colorat și relaxat – cam ca „Junior” al lui Arnold Schwarzenegger, un film care nu ne poate determina decât să sperăm ca Chuck Norris nu va fi niciodată protagonistul unui film cu pisici.
