Love and Death (1975) – Dragoste si moarte
Regia: Woody Allen
Distributia: Woody Allen, Diane Keaton, Georges Adet
Puteti cumpara colectia Woody Allen, de pe FilmExpress.ro.
Urmatorul film pe lista Woody Allen este „Love and Death”, o satira istorica nu numai asupra relatiilor pe plan istoric (il intalnim pe Napoleon in multe ipostaze, in timpul invadarii Rusiei), ci si la adresa iubirii sau a relatiilor sentimentale prea filosofice ale lumii moderne. In acest sens, ni se ofera dialoguri pline de savoare intre indragostiti, prea savante pentru situatiile date sau pentru capacitatea intelectuala a eroilor nostri, dar si unele pline de aluzii la marii scriitori rusi, cum ar fi Dostoievski. Allen dovedeste si aici geniul sau intr-un film care te distreaza in orice clipa, care se plimba prin subteranele istoriei (nu-i asa ca daca Napoleon era ucis in Rusia, altfel se transforma Europa la inceputul secolului al XIX-lea?), prin gandirea profunda a relatiilor dintre oameni si prin dorinta unora ca, in viata de dupa moarte, sa fie asteptati de o postviata mai fericita si „plina de femei”.
Totul este amuzant la Allen: discutiile familiale sunt incinse si pline de spirit, iar Boris nu intelege si nu va intelege niciodata de ce frumoasa lui amanta si apoi sotie Sonja nu il iubeste cu adevarat, nu doreste sa faca dragoste cu el si, atunci cand totul se schimba si cele spuse anterior se transforma in contrariu, nu intelege nici aceasta transformare si accepta fara sa realizeze ce se intampla; intrarea lui Boris in armata ruseasca, pregatirea lui militara si lupta impotriva francezilor sunt luate peste picior, de la modalitatea lui de antrenament (incredibile gaguri) pana la medalierea lui pentru eroism facuta doar din pricina unui accident fericit; un pseudo-duel pentru onoare familiala, care se transforma in satira la adresa acestei modalitati de „dovedire” a adevarului si salvare a unei vieti duse in desfrau.
Cum sa nu iubesti un film plin de cuvinte inegalabile, de dialoguri pline de sens, existentialiste, dar ridicole, de cuvinte pe care le putem cita mereu ca exemple ale amuzamentului fin, din condei? „Obiectivitatea este subiectiva” sau „Sunt fete dupa moarte?” (in intrebarea tanarului Boris adresata mortii inca din copilarie) sunt doar unele din replicile superbe ale unui film care se adreseaza atat persoanelor inteligente (pentru ca, sa recunoastem, este un film „destept”), dar care poate face savoarea si celor care cauta doar hazul, care doreste doar o comedie si nici altceva (si, slava Domnului!, asemenea exemplare de spectatori sunt pe toate drumurile).
In final, va las cu o transcriere din film, un exemplu de gandire al Sonjiei despre dragoste: „To love is to suffer. To avoid suffering one must not love, but then one suffers from not loving. Therefore, to love is to suffer, not to love is to suffer, to suffer is to suffer. To be happy is to love, to be happy then is to suffer but suffering makes one unhappy, therefore to be unhappy one must love or love to suffer or suffer from too much happiness. I hope you’re getting this down.”
