Un coeur en hiver (1992)
Regia: Claude Sautet
Distribuția: Daniel Auteuil, Emmanuelle Béart, André Dussollier, Elizabeth Bourgine
Ceea ce se petrece pe ecran în filmul din 1992 lui Claude Sautet, ‘Un coeur en hiver’ este în același timp foarte simplu și foarte complicat. Este vorba despre o poveste de dragoste neconsumată și poate unilaterală. Suntem lăsați să ghicim care sunt resorturile interioare ale personajelor și motivele eșecului sau ale nerealizării. Eroii filmului aparțin lumii muzicii, și mai precis ale viorii. Instrumentul acesta sună superb în mâinile maeștrilor săi și groaznic atunci când îl încearcă oricine altcineva. La fel, poate, se întâmplă și cu personajele filmului. Pasiunea și deschiderea spre a iubi sunt necesare pentru împlinire și în dragoste la fel ca și în muzica.
Stephane (Daniel Auteuil) și Maxime (Andre Dussolier), bărbați trecuți de 40 de ani, sunt parteneri într-un atelier exclusiv în care sunt reparate, întreținute, cumpărate și vândute viori vechi și de mare valoare. Clienții lor sunt muzicieni dintre cei mai faimoși. Printre ei se află Camille (Emmanuelle Beart), o violonistă tânără, frumoasă de ți se taie răsuflarea și talentată pe măsură. Maxime îs părăsește soția (de care oricum trăia separat) pentru a începe o legătură cu Camille, dar aceasta pare mai degrabă interesată de Stephane. Într-un mod care desfide orice logică masculină, Stephane o respinge. Care sunt motivele? Este Stephane prea cufundat în lumea muzicii (lumea viselor cum o definește el)? Nu dorește să distrugă prietenia cu Maxime, cu toate că o definește doar ca ‘parteneriat’? S-a obișnuit cu singurătatea? Este prea timid pentru a răspunde sentimentelor din ce în ce mai explicite ale femeii mai tinere și atât de frumoasă și de talentată în muzica? Sau poate chiar că inima sa este înghețată, ‘în iarnă’ cum o definește titlul filmului. Nu vom afla răspunsul, Claude Sautet ne lasă să-l dăm singuri.
‘Un Coeur en Hiver’ este un film specific cinematografiei lui Claude Sautet, în care triourile romantice și relația dintre dragoste și prietenie sunt două dintre temele preferate. Tonul este reținut, dar pasiunile ascunse sunt cele mai puternice. Echipa de actori este aleasă în mod interesant. Actorii nu au fost selectați pentru ‘chimia’ dintre ei, căci legăturile descrise pe ecran nu sunt iubiri pasionale și împărtășite. Maxime este superficial și sentimentele sale pentru Camille par a fi mai mult posesive. Nu sunt mare admirator al lui Andre Dussolier, mi s-a părut OK dar nu mai mult, ca în alte filme în care a jucat. Camille este tânără și cea mai înflăcărată dintre toți, trăiește cu Maxime dar îl dorește pe Stephane. Cred că chiar dacă rolul îi reușește în părțile muzicale, Emmanuelle Beart nu poate să clarifice de ce Camille a sa s-a îndrăgostit atât de tare de Stephane. Să fie doar muzica de vină? În fine, Daniel Auteuil crează un Stephane care se înconjoară de o carapace de politețe și gentilețe glaciala, lăsându-ne să ghicim ce se ascunde în spatele ei.
Totul se petrece într-o atmosferă foarte sofisticată și foarte franceză, cu multe scene filmate în restaurante, studiouri de înregistrare, ateliere de reparat viori și casa de lă tara a maestrului muzician profesor al eroilor, și cu o bandă muzicală de excepție incluzând multă muzică de cameră (în special Ravel). ‘Un Coeur en Hiver’ este un film agreabil, puțin misterios, o dramă romantică de calitate care merită să fie văzută sau revăzută.
Nota: 8/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, https://panodyssey.com/en/article/culture/un-coeur-en-hiver-claude-sautet-1992-vah8hqtu6ctd)