Les innocents aux mains sales (1975) – Inocenți cu mâini murdare
Regia: Claude Chabrol
Distribuția: Romy Schneider, Rod Steiger, François Maistre
Se spune că pentru a evalua calitatea unui regizor este bine să-i vezi nu doar filmele sale cele mai bune, ci și pe cele care dintr-un motiv sau altul au eșuat la public sau în ochii criticilor. ‘Les innocents aux mains sales’ (titlul distribuției engleze este ‘Dirty Hands’) din 1975 nu este considerat printre filmele cele mai bune ale lui Claude Chabrol. Este un ‘film noir’, povestea unei căsnicii în criză și a unei crime care nu merge așa cum doreau cei care au plănuit-o, cu o acțiune care rezervă numeroase surprize spectatorilor de-a lungul celor două ore de proiecție. Aparent, Chabrol pare să fi încercat să realizeze un thriller pasional clasic, dar ambițiile sale și obsesiile sale sunt, ca de obicei, mult dincolo de povestea criminala.
Julie, o femeie frumoasa ca Romy Schneider, este măritată cu Louis, un om de afaceri cu 18 ani mai în vârstă decât ea. Soții trăiesc într-o vilă pe Coasta de Azur, după ce bărbatul s-a retras din afaceri. Cei doi au camere separate și nu întrețin relații intime. Este Louis impotent din cauza bolii de inimă care l-a determinat să se retragă sau din cauza consumului excesiv de alcool sau poate doar deoarece pasiunea, dacă vreodată a existat, s-a stins? Cert este că Louis este mai tot timpul beat, în timp ce Julie se plicitisește destul pentru a antama o legătură cu Jeff, un vecin de profesie scriitor, însă fără succes. Julie și Jeff plănuiesc să-l ucidă pe Louis și să camufleze crima că pe un accident. Planurile de acest fel nu prea reușesc în general și nici în acest caz, și vor urma multe evenimente surprinzătoare cu reapariții ale unor personaje considerate dispărute, cu pasiuni amoroase care se sting și se reaprind, cu un avocat vorbăreț care reușește să scoață din încurcături clienta bănuită de crimă și cu doi detectivi care ghicesc cam tot ce se întâmplă dar nu au niciodată probe.
Julie este singurul personaj feminin din film, am impresia că nicio altă femeie nu apare în cadru în ‘Les innocents aux mains sales’ în afară de ea. Rolul unei femei frumoase singure care trebuie să supraviețuiască într-o lume a bărbaților, cu legi scrise pentru bărbați și aplicate de bărbați se potrivește perfect lui Romy Schneider, care la 37 de ani se afla la culmea frumuseții și deja după peste 20 de ani de carieră. Filmul este scris cu har, acțiunea decurge cursiv și se petrec destule răsturnări de situații pentru a ține permanent treaz interesul spectatorilor. Chabrol exploră aici din nou misterul psihologiei feminine și la fel ca în multe alte filme ale sale nu servește spectatorilor soluții pe tavă, lăsându-i să decidă singuri: pe cine iubește Julie cu adevărat? cât de vinovată este ea? Două scene formidabile mi-au rămas în amintire. Una dintre ele începe cu un prim plan al eroinei, care este încolțită de doi anchetatori care îi pun întrebări agresive și insinuează că este complice la crimă. Cadrul se lărgește treptat pentru a-i include pe cei doi polițiști și pe femeia singură, infruntându-i, intre ei. A doua scenă memorabilă este cea a anchetei la judecătorul de instrucție, în care minunatul actor care era Jean Rochefort dă un adevărat recital. Este, cred, una dintre cele mai bune scene ale carierei sale. Am fost mai puțin încântat de celelalte roluri masculine din film, inclusiv cel al lui Louis interpretat de Rod Steiger. Chabrol pare să fi fost de această dată mai puțin inspirat decât de obicei în distribuirea actorilor. Chiar dacă realizarea nu este dintre cele mai bune, există în ‘Le innocents auz mains sales’ destule momente interesante pentru care filmul merită să fie văzut și astăzi.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
