The Roses (2025) – Familia Rose
Regia: Jay Roach
Distribuția: Olivia Colman, Benedict Cumberbatch, Kate McKinnon, Zoë Chao
Nu am văzut sau nu îmi amintesc să fi văzut ‘The War of the Roses’, filmul din 1989 care a fost prima ecranizare a romanului lui Warren Adler care-i avea în rolurile principale pe Michael Douglas, Kathleen Turner și Danny DeVito, așa încât nu pot contribui cu nimic la discuțiile despre oportunitatea remake-ului numit la noi ‘Familia Rose’, cu un scenariu rescris de Tony McNamara și avându-i în rolurile principale pe doi cei mai buni sau dintre cei mai buni actori britanici de astăzi – Benedict Cumberbatch și Olivia Colman. Voi putea deci spune doar despre ceea ce am văzut, adică o comedie spumoasă și spirituală, cu dialoguri strălucite în multe momente, despre o pereche în care partenerii se iubesc atât de tare încât ajung să se urască de moarte, ducând căsnicia lor spre un divorț extrem din toate punctele de vedere. Este un film în care actorii și calitatea textului reușesc să surmonteze predictibilitatea relației care ne este expusă pe ecran, și în care perechile care se iubesc și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți și cele care s-au iubit și s-au despărțit au șanse bune să se regăsească în aceeași măsură. Regizorul este Jay Roach, cu faima construită din comedii Austin Powers dar și din mai seriosul ‘Bombshell’.
Theo este un arhitect în plină ascensiune, Ivy este șef-bucătar. Ambii sunt profesioniști de prim rang, ambițioși și pasionați de meseriile lor. Se întâlnesc la Londra cu o clipă înainte de plecarea ei spre Statele Unite, trăiesc un ‘coup de foudre’ și decid să plece împreună. Zece ani mai târziu îi găsim instalați pe malul oceanului în California. El este deja destul de faimos și pregătește inaugurarea clădirii avangardiste a unui muzeu pe malul oceanului. Ea conduce un mic restaurant profilat pe fructe de mare, care nu prea are succes, însă îi lasă suficient timp pentru a se ocupa de cei doi gemeni, un băiat și o fată. Destinul decide ca lucrurile să se petreaza altfel decât era planificat. O furtună neobișnuită în intensitate dărâmă clădirea proiectata de Theo, dar aduce consumatori ‘captivi’ din cauza închiderii drumurilor în restaurantul lui Ivy. Printre ei se afla o critică culinară cu influență, care scrie un articol laudativ și lansează cariera națională a soției. Ghinionul lui Theo se petrece în același timp cu norocul lui Ivy. Ea se va ocupa de acum cu aducerea banilor în casă, în timp cel el va dedica timp copiilor, transformându-i în campioni ai vieții sportive și alimentației sănătoase. Schimbările acestea fisurează încet, încet ceea ce părea a fi o căsnicie perfectă. Decorul și obiectul principal al discordiei devine vila pe care Theo o proiectase pentru familie. Intensitatea urii crește și ajunge să concureze cu cea a dragostei. Care dintre cele două sentimente va prevala?
‘Familia Rose’ va satisface multe categorii de spectatori. Teme serioase cum este realitatea inegalității dintre sexe chiar și în cele mai liberale medii de profesioniști din lumea de azi sau echilibrul dintre viață și profesie din societatea noastră agitată și competitivă sunt tratate relaxat și cu umor. Pe mine m-a bucurat în special prin prezența celor doi protagoniști principali, care reușesc să fie spumoși, spirituali și amuzanți atât separat cât și mai ales împreună. Am mai remarcat-o și pe Kate McKinnon în rolul riscant al unei tipe haios de enervante. Se poate reproșa scenariului că se îndreaptă spre un final cam previzibil de comedie romantică, dar recomand totuși spectatorilor să aștepte ultima scenă înainte de a da un verdict în această privință. Trailerul – excelent – promitea ca ‘Familia Rose’ să fie comedia cea mai bună a verii. Nu a fost chiar așa, dar sigur este un film care merită să fie văzut.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
