Airplane! (1980) – Avionul buclucaş
Regia: Jim Abrahams, David Zucker, Jerry Zucker
Distributia: Robert Hays, Julie Hagerty, Leslie Nielsen, Kareem Abdul-Jabbar, Lloyd Bridges, Robert Stack, Peter Graves, Lorna Patterson
Poate multă lume se întreabă ce caută o parodie în rândul celor „1001 de filme de văzut într-o viaţă”. Sau un film care nu este fenomenal, care stârnește acum prea puține zâmbete celor care nu cunosc sensul unui astfel de film, de la care au trecut mai bine de 30 de ani și care este dat la TV în fiecare an și pe care îl cunoaște, deci, toată lumea. ”Airplane!” este însă o splendoare, dacă știi să îl privești cu ochii mari, să fii atent la fiecare nuanță și să îi cunoști un pic povestea. Nu veți râde în hohote, e aproape sigur, dar veți zâmbi deseori și îi veți simți savoarea. Chiar dacă este destul de posibil să nu vă placă aşa de mult acum sau să vă placă oricum mai puţin decât parodiile generaţiei mele – seriile Scary Movie sau Hot Shots (Formidabilul și următoarele). Cât despre parodiile de acum, sunt pline de indecență și de referiri la filme pe care oricum nu le-am văzut.
Poate e mai greu să înțelegem Airplane! sau glumele din acesta, atunci când ar trebui să facem o paralelă între filmul imitat și parodia după acesta. Din informațiile culese de pe Internet, am aflat că principalul film parodiat a fost unul din 1957, ”Zero Hour!”, care pleacă de la același subiect: un zbor aerian este aproape de pragul dezastrului, din cauza unei infecții alimentare care a îmbolnăvit întreg echipajul. Este cineva la bordul avionului care are experiență în pilotaj? De asemenea, Airplane! nu se mărginește la Zero Hour!, ci parodiază o serie întreagă de filme de dezastre din anii ’70, precum „The Towering Inferno”, „Earthquake!”, „Airport”, aproape toate necunoscute acum, dar pe care le-am văzut cu duiumul post-1989 pe posturile noastre de televiziune. Dar nu numai acestea: avem scenele de flashback din timpul războiului, care ne amintesc de Casablanca; avem dansul pe ”Stayin’ Alive”, din filmul ”Saturday Night Fever”, cu John Travolta; avem scena sărutului de pe plajă, care ne amintește de ”From Here to Eternity”.
Un asemenea film nu merită povestit, fiind suficientă descrierea de mai sus a filmului Zero Hour!. Împletind mai multe linii narative, el conține multe momente amuzante, date atât de umorul de limbaj (preponderent), de umor de situație, cât și de schematizarea unor automatisme ale filmelor vremii sau pur și simplu ale realității. Nu lipsește nici clasica poveste de dragoste, care devine laitmotivul filmului (despărțirea iminentă determină personajul masculin să își învingă propria temere/propria slăbiciune și să aibă curajul să se urce pentru prima dată după Marele Război într-un avion, unde ea era stewardeză). În rest, nebunie de personaje: copii îndrăzneți sau plângăcioși, adulți bolnavi la propriu și la figurat, o călugăriță care se luptă cu niște sectanți, ba chiar și marele baschetbalist american Kareem Abdul-Jabbar jucând în același timp rolul unui copilot, dar și propriul rol.
Ce este interesant este că vulgaritatea din parodiile moderne lipsește aproape cu desăvârșire. Sunt câteva momente, dar ele sunt destul de inocente, încât să aveți curajul să urmăriți filmul cu copiii. Și acestora să le placă umorul subtil, dar și situațiile neverosimile în care sunt puse personajele. Dacă Flight ar fi fost un film din 1979, Airplane! ar fi fost parodia perfectă. Eu vă sfătuiesc să îi dați o șansă, este o comedie clasică, printre cele mai bune ale tuturor timpurilor!
Nota: 7.5/10
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=qaXvFT_UyI8′]
1 comment