Un festival-concurs de muzica folk se va desfasura la Alba Iulia intre 11 si 13 noiembrie. Vali Serban, Zoia Alecu, Vasile Seicaru, Nicu Alifantis, Ducu Bertz, Mircea Vintila si Mircea Baniciu fac parte dintre invitati.
Un alt festival care a avut loc loc in aceste zile a fost Festivalul National de Teatru desfasurat la Bucuresti. Cu aceasta ocazie regizorul Andrei Serban a dat un interviu ziarului Adevarul. La intrebarea ‘Care e problema teatrului actual’ Andrei Serban isi incepe raspunsul astfel: ‘Problema e că sunt atât de multe spectacole absolut fără niciun fel de valoare, pentru că actorii nu-şi înţeleg rolul, nu ştiu ce joacă. Ca să-l înţelegi pe Hamlet îţi trebuie o viaţă întreagă, iar efortul de a te deschide uman, intelectual sau sufleteşte este uriaş şi trebuie să te facă pe tine, ca individ, să te dezvolţi. Dar, din păcate, se întâmplă invers… Aducem rolul la cât de mici suntem noi.’
In ‘Dilema Veche’ Radu Cosasu isi dedica rubrica saptamana ‘Incomparabilului rugby’ si incepe asa: ‘Nu ştiu dacă a ajuns la urechile celor pasionaţi de problemă întrebarea următoare: rugby-ul e de dreapta sau de stînga?’ Ce parere aveti?
In ‘Observatorul Cultural’ Daniel Cristea-Enache recenzeaza cea mai recenta carte semnata de Ion Vianu ‘Aproprieri’: ‘După succesul fulminant şi, probabil, nescontat de autor, cu Amor intellectualis, Ion Vianu revine, în Apropieri, la o formulă aparent „cuminte” şi „moale” de construcţie a unui volum. Amor intellectualis era o autobiografie moral-intelectuală ce desena, din aproape în aproape, profilul interior al autorului-personaj, în contextul terifiant al primilor ani de comunism românesc, dar şi în lumina atemporală a tinereţii fără fundal. Accentele erau puse acolo, în modul cel mai firesc, pe eu, iar centrul de greutate al cărţii se plasa la intersecţia eului cu experienţele formative. În Apropieri, autorul nu se mai ipostaziază ca personaj. El e un analist pur de opere, literare şi ştiinţifice, de filme „de artă” (spaţiu tot mai restrîns şi, prin urmare, tot mai uşor de acoperit), de fragmente biblice, de extrase ale gîndirii unor Nietzsche şi Dostoievski, Freud şi Jung, Soljeniţîn şi Lena Constante, într-o diversificare uimitoare a subiectelor de reflecţie. ‘
Am citit deja destul de multe cronici care ma fac sa cred ca romanul lui Lucian Dan Teodorovici – ‘Matei Brunul’ este una dintre cartile cele mai interesante aparute in ultimele luni. Marius Ghilezan adauga o recenzie amanuntita si pozitiva in BOOKiseala: ‘Cartea lui Teodorovici e o radiografie completă a mankurtizării României. Cei care n-au ajuns să cunoască Omul Nou, visat de comunişti şi nu numai, îl pot avea de acum înainte pe Matei Brunul, un individ afazic, alienat care-şi iubeşte puşcăria, la fel demult ca pe propria marionetă. Dar şi marioneta e personificarea aproapelui care nu a ripostat. Cu telentul de povestitor al lui Teodorovici şi de fin psiholog, personajele s-au împietrit în personajul colectiv, numit poporul roman.’
(Dan)
“Noi eram precocupati de carti, de scris si de prieteni”, spune Norman Manea in interviul acordat lui Daniel Cristea Enache. Un interviu tulburator despre faptul ca “Noi eram preocupaţi de cărţi, de scris şi de prieteni, printre care se găseau, din fericire, străluciţi scriitori şi critici; cărţile şi scrisul şi prietenii nu doream să-i părăsim şi după ei aveam să tânjim şi apoi, în departele exilului” si despre situatia generala actuala din Romania: “ Mama mea a vrut să părăsească România imediat după întoarcerea din Transnistria („Trans-Tristia”) şi a continuat să rămână, din cauza mea, la Suceava, unde îi vizitează din când în când mormântul fiul stabilit la New York. Eu, adică, cel de azi. Să mai spun că sunt stupefiat descoperind, de la o vreme, în ziarele româneşti o anume nostalgie după vremurile de ieri, când părăseam, îngrozit, România? Să fie acesta rezultatul a 20 ani de libertate, presă liberă, justiţie independentă, participare la NATO şi Comunitatea europeană şi corupţie, manipulări, demagogie, nou bizantinism, nou ciocoism? Nu eu trebuie să dau răspunsul.”
“Dortmund – Bucharest Guitar Summit”este un eveniment important pentru cei care il apreciaza pe AG Weinberger. Va avea loc pe 9 noiembrie 2011 la ora 20.30 la Green Hours Jazz cafe Calea Victoriei 120 Bucureşti: – John C. Marshall & AG Weinberger and his Band jazz/blues/old school rock’n roll.
In cadrul Festivalul International al Artelor “Viata e frumoasa”, Teatrul „Regina Maria” din Oradea va invita Duminica, 13 noiembrie, ora 19:00 la Teatrul de Opereta pentru vizionarea spectacolului „Scripcarul pe acoperis”, din cadrul celei de-a 4-a editie a Festivalului Internaţional al Artelor Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă!”(10 -20 noiembrie 2011).
Aflam de pe “semne bune” ca “Pe lista celor 12 scriitori nominalizati la Man Asian Literary Prize se afla si Haruki Murakami, cel mai important scriitor japonez al momentului, cu cel mai recent roman al sau, 1Q84, o carte vinduta in tiraje impresionante in intreaga lume si primita cu entuziasm de criticii de pretutindeni: „Haruki Murakami s-a instalat la conducerea literaturii japoneze: directa, cinica, stilizata pina la detalii de mare finete, aflata la intrepatrunderea dintre cyberpunk, postmodernism si detective fiction, proza sa straluceste prin detasare inteleapta si stil ireverentios.” (Los Angeles Times Magazine)”
Bucuresteni, haideti impreuna cu “rezistenta urbana”, pe bulevardul Banu Manta de azi si mai ales de ieri: “în anii 70 se cruţau clădirile mai impresionante. Un deceniu mai încolo, demolările erau comparate cu un atac nuclear, în care nimic nu supravieţuia, totul era ras.” Emotionanta si trista evocare! Si tot cu rezistenta urbana, sa dam o raita cu raiden pe str. Selari.
(Delia)
Contributori: Dan, Delia
