S-au scris multe si in blogosfera la aniversarea a doua secole de la nasterea lui Karl Marx. In ‘Marginalia’ am citit un articol interesant semnat de Dragoș Paul Aligică cu titlul ‘Ce Dumnezeu vor oamenii aceştia care-i tot dau zor cu marxismul şi Marx?!’: ‘Ce este marxismul azi? O doctrină care atunci cand nu se rezuma la gesturi filosofico-literare despre alienare, susţine mituri infirmate de istoria economică de mai bine de un secol. „Legea pauperizării proletariatului“, „legea scăderii salariilor“, „legea concentrării capitalului“, „legea scăderii ratei profitului“ alcătuiesc un sistem de propoziţii ce sfidează cea mai elementară evidenţă empirică. Ce relevanţă poate să aibă o astfel de doctrină pentru secolul XXI ? Ce capacităţi analitice aduce un aparat conceptual bazat pe exponate teoretice de muzeu precum „lupta de clasă“ sau teoria „valorii–muncă“, echivalentele flogistonului din preistoria ştiinţelor naturale moderne?’
Laszlo Alexandru scrie in Baabel despre Doina Cornea, plecata dintre noi cu cateva zile in urma: ‘Deviza lui Albert Camus “Je me révolte, donc nous sommes” a rămas în stadiul unui deziderat, în spațiul nostru balcanic. Lecția de demnitate individuală, oferită de Doina Cornea, n-a coagulat solidaritatea socială. Ea n-a fost un politician, a perseverat în a fi un om liber. Azi, cînd nu se mai află printre noi, ar fi zadarnic s-o căutăm acolo unde n-a fost. Fără să edifice mecanisme și instituții de dezvoltare viabile, a făcut în planul conștiinței etice mai mult decît generațiile de politicieni români de după căderea comunismului.’
Simona Preda scrie la LaPunkt despre ‘Istoria Basarabiei’ a lui Ion Nistor, reeditata la Editura Humanitas: ‘Volumul Istoria Basarabiei. Scriere de popularizare – documentat cu meticulozitate în Arhiva din Chișinău – este structurat în două părți și pune în discuție cele mai importante evenimente din istoria Basarabiei din cele mai vechi timpuri și până la „unirea Basarabiei cu Patria-Mamă”. Prima parte prezintă istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în contextul general al neamului românesc. Trece de la antichitate, la etnogeneză, atrage atenția asupra Chiliei și Cetății Albe în capitolul dedicat formării statelor medievale românești și nu în ultimul rând pune un accent deosebit pe regiune în timpul domniilor lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare. Împrejurările în care s-au așezat tătarii, invaziile căzăcești, poloneze sau invaziile ruso-turcești reprezintă subiectul următoarelor subcapitole. Partea a doua a lucrării, cea dedicată ocupației țariste, numită „De la răpire până la dezrobire” este prima sinteză care înglobează istoria Basarabiei în cea general românească. Războiul ruso-turc și Tratatul de Pace de la București din 1812 sunt interpretate nu în cheia unei „eliberări”, așa cum era obișnuit publicul basarabean, ci ca o anexare a vechii Moldave. Cu argumente riguros documentate, istoricul demonstrează că românii au constituit majoritatea populației acestei provincii pe întreaga durată a secolului al XIX-lea, cu toată politica de colonizare cu elemente alogene promovată de administrația țaristă în această perioadă.’
Adriana Gionea scrie la PostModern despre ‘Mic dejun la Tiffany’ al lui Truman Capote, romanul care a inspirat un film celebru cu Audrey Hepburn, si care a aparut acum in traducere la editura Polirom: ‘Flerul lui Truman Capote l-a ajutat să înţeleagă dorinţa feminină de reinventare dincolo de capriciile adesea catalogate drept semne ale unor aspiraţii superficiale. În perioada lansării cărţii, nevoia personajului său feminin de a se reinventa se suprapunea peste expansiunea modei în viaţa cotidiană a omului lipsit de privilegii, ca urmare firească a obsesiei pentru imagine, comună oamenilor din toate timpurile, şi a nevoii de evaziune prin remodelarea identităţii. Un personaj precum cel inventat de Truman Capote nu putea apărea decât în America primei jumătăţi a secolului XX, unde marea discrepanţă între rural şi urban transforma frustrările în fantezii sclipitoare ale vieţii rafinate în marile oraşe.’
Andra Pavel scrie la SemneBune despre ‘Muza’ lui Jessie Burton aparuta in colectia ‘Raftul Denisei’ de la Humanitas fiction: ‘E o carte suficient de dulce pentru cititoarele de Nora Roberts, suficient de misterioasă pentru conspiraționiști și de intrigantă pentru fanii Poirot. Are aerul unui mister cu multe ițe care completează firesc adevărul și nu-l lasă ciobit, pe care ai timp să-l parcurgi pe îndelete și să-l întorci pe toate părțile.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Adio, Margot”, de Diana Adamek
-”Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, de Yuval Noah Harari
–”Elegie pentru Mihai”, de Ion Vianu
–”Moartea lui Igor Alexandrovici”, de Pavel Păduraru
