Eli Badica a publicat in aceasta saptamana in bookaholic.ro un sir de relatari de la Festivalul Independent de Literatura FILB. Ultima incepe asa: ‘Este dificil să scrii despre ultima seară a unui festival frumos, cumva intim, prietenos. FILB, festivalul independent de literatură de la București, ediția a VI-a, s-a încheiat aseară, la Clubul Țăranului de la Muzeul Țăranului Român. Am rămas cu un soi de dor îmbinat cu regret – parcă aș fi vrut să continue, să devină o obișnuită ca seara, după muncă, să ajung acolo, să-i ascult pe scriitori citind, vorbind, purtând conversații de tot felul – și cu promisiunea celor patru oameni faini din specia organizatorilor (Vasile Ernu, Oana Boca, Bogdan Alexandru-Stănescu, Ioana Gruenwald) că ne vom revedea la anul, cu și mai multe suprize și aceeași atmosferă simpatică. ‘
BookMag a inceput o serie de liste de preferinte in care scriitorii si alti oameni de cultura sunt invitati sa-si exprime preferintele de lectura si autori sub titlul ’10 lecturi’. Din lista lui O.Nimigean fac parte cei doi Caragiale: ‘I.L.Caragiale. Dacă nu se poate in extenso, atunci Momente și schițe. Pentru a pricepe de ce încă sîntem mușteriii „ultimului ocupant fanariot“. Și pentru a rîde. De noi înșine. / Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Pentru plăcerea de a „pipăi“ un, vorba lui Ion Barbu, „scris căftănit“.’
Catalina Miciu scrie la blogul Carturesti despre romanul Yasminei Reza ‘Fericiti cei Fericiti’: ‘Romanul actriței, dramaturgului, activistei, scenaristei și romancierei (!) Yasmina Reza, apărut la Editura Polirom în traducerea Luizei Vasiliu, a fost o surpriză incredibil de plăcută pentru mai toți cunoscuții mei care l-au citit, ceea ce demonstrează că succesul care s-a lipit de autoarea lui de ceva ani încoace nu-i o întâmplare. Și dacă, par hasard, ați văzut și cel mai recent film al lui Roman Polanski – Carnage, realizat după una dintre piesele Yasminei, o să înțelegeți unde bat și de ce romanul ăsta mic e-o lectură obligatorie de-o seară mai lungă.’
Ioana Schilinka de la Azi Citesc scrie despre ‘Tatal celuilalt copil’, romanul lui Parinoush Saniee aparut in traducere la Polirom: ‘Nu credeam că va deveni cartea mea preferată din ultima perioadă. Nu mă așteptam defel, ca atare senzațiile sunt încă foarte puternice, deși am terminat-o de câteva zile. E un roman pe care l-aș recomanda mai ales părinților și tuturor celor care lucrează cu copii. Aș risca să spun că ar trebui să devină o lectură obligatorie pentru ei. Însă asigur orice cititor care se apropie de ea că s-ar putea să se lase cu lacrimi…și de-un fel și de altul. Ca-n viață…o carte cât o viață.’
(Dan)
Am primit de curand de la Editura Compania doua volume masive, ce includ o parte insemnata din publicistica lui Cornel Nistorescu: ”Români, vi se pregateste ceva! Epistole politice, reportaje, interviuri, editoriale din Express (1990-1995)” si ”Reporter la Sfîrsitul lumii”. Despre acestea, scrie Bedros Horasangian pe blogul lui Vasile Gogea. Laudativ: ”Lumea românească radiografiată de Cornel Nistorescu se suprapune deseori peste paginile scrise de Mircea Nedelciu şi Ioan Groşan, de George Crăciun şi Cristian Teodorescu, ca să dau exemple doar din colegii noştri de generaţie literară. Merită să fie citite aceste reportaje, azi, fără să strîmbăm din nas că au apărut în „presa comunistă” şi fără să facem neapărat judecăţi extraestetice despre dosarul fiecărui autor. Cum se practică din păcate la noi. Nu caracterul lui Paul Goma sau Al. Paleologu, al lui Sadoveanu, Păunescu sau Ion Caraion rămîn importante pentru ceea ce ne interesează acum. Cărţile, după opinia mea, sunt mai importante decît cei care le-au scris. O proză de foarte bună calitate aceste texte ale unui realmente necunoscut, cel puţin pentru mine, prozator. Cornel Nistorescu.”
Valentin Ceausescu scrie pe SemneBune.ro despre cel mai recent roman al lui Matei Visniec, ”Negustorul de începuturi de roman”, aparut de curand la Editura Cartea Romaneasca. Despre acesta, colegul nostru are numai cuvinte de lauda: ”Cu siguranță romanul lui Vișniec este una dintre cele mai incitante cărți românești ale acestui an și o recomand atât pentru provocarea pe care o oferă cititorului, dar mai ales pentru strania frumusețe a poveștilor, unele adevărate, cele despre Casa Monteoru, de exemplu, cele mai multe inventate – preferata mea este cea a mortului a cărui casă este ocupată de păsări – și pentru stilul deosebit al autorului.”
Foarte interesanta ancheta celor de la SemneBune.ro publicata saptamana trecuta. Intrebarea a fost ”Cu ce ramanem dupa Gaudeamus?”, iar raspunsurile au venit de la, printre altii, Alexandru Petria, Luminita Corneanu, Felix Nicolau, Ana Manescu, Oliviu Craznic, Mihail Vakulovski. Iata ce a declarat scriitorul George Moise: ” Concret, cu câteva sacoșe de cărți care ne vor sufoca biroul câteva zile, după care vor trece rând pe rând de pe noptieră în bibliotecă. Apoi, cu două speranțe. Prima, cărțile nu vor muri. A doua, speranța celor care scriu, este aceea că la anul, printre volumele purtate în sacoșe de mulțimea care umple standurile, va fi cu siguranță și una care le poartă semnătura.”
Dan-Liviu Boeriu nu a mai participat in acest an in juriul de bloggeri care a ales cel mai bun roman romanesc al anului 2013-Premiul Literar ”Augustin Fratila”. Cu toate acestea, in calitatea sa de critic literar, a citit cu siguranta toate romanele finaliste. Iata ce scrie despre ”Soseaua Catelu 42”, de Alina Nedelea (in opinia mea, cel mai slab roman din cele cinci ale finalei): ”Neoriginal şi destul de modest ca realizare literară, romanul Alinei Nedelea are, totuşi, o prospeţime ingenuă în peisajul literar de la noi. Cartea se citeşte relativ uşor, cu atât mai mult cu cât miza ei valorică e foarte greu de detectat. Cine vrea să-şi petreacă vreo 3 ore parcurgând o carte uşurică are în “Şoseaua Căţelu 42” companionul perfect. Cine se aşteaptă, în schimb, să găsească aici promisiunea salvării unui anumit gen de literatură de la blestemul mediocrităţii va rămâne, vai, cu buzele umflate.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi.
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”1989. Toamna națiunilor”, de Adam Burakowski, Aleksander Gubrynowicz, Pawel Ukielski (I)
–”Novecento”, de Alessandro Baricco
–”O femeie iubită”, de Andrei Makine
–”La noi, când vine iarna”, de Mircea Diaconu
–”Maldororiana”, de Ana Ionesei
