Mi-a plăcut mult ”Foamea”, de Knut Hamsun, ca de altfel toate romanele sale (citite până acum). Despre această carte, scrie Roxana Ichim pe Bookuria.ro: ”Eroul nu are resentimente față de lume, ci învinuiește soarta și abstracta divinitate pentru ceea ce experimentează. Poate, totuși, nu este de vină societatea pentru că el este un neînțeles, lăsat așa cum este, un neadaptat, de Dumnezeu! Ar fi putut fi un bogătaș sau un resemnat, un om pliat pe timpuri și cu șanse de a reuși. Cu ce este de vină orânduirea pentru un om care nu i se potrivește, ba chiar i se împotrivește într-un fel naiv, descris pe alocuri chiar cu un umor sumbru de către Hamsun? În aceste repere, zi după zi, personajul măcinat de frondă rătăcește „străin în propria viață”, bântuit de „nervozitate și iraționalitate”.
Am scris și noi despre volumul „Stalinismul de fiecare zi. Viața cotidiană în Rusia sovietică a anilor 1930”, de Sheila Fitzpatrick, iar o recenzie asupra aceleiași cărți găsim și pe Bookhub.ro, fiind semnată de Oana Ropotan: ”Demersul îndrăzneț de a demonta sofismele gândirii comuniste sovietice prin analiza concretă a practicilor economice, sociale, culturale, politice din anii 1930, anii decisivi pentru dictatura lui Stalin, a fost gestionat cu succes de către S. Fitzpatrick grație unei documentări solide și selecției atente a mărturiilor. Pentru români, publicarea acestui studiu este mai mult decât binevenită în efortul de a elimina efectele totalitarismului și de a reconstrui propria identitate colectivă și individuală.”
Bianca a fost la Paris în săptămânile trecute și a scris despre experiența sa (mai ales cea cu librăriile și cărțile cumpărate) pe blogul Serial readers: ”Am bătut Parisul în lung și în lat. Am fost în locurile vechi, pline de istorie, în cele mai moderne, în cartiere rău famate, în locurile în care s-au produs atentate, m-am plimbat pe străzile pe care le vezi în filme și am văzut colțurile orașului pe care turiștii le trec cu vederea. Oriunde m-aș fi întors, totuși, dădeam de cărți. Vechi, noi, în franceză, în engleză, oricum ar fi ele, cărțile umplu Parisul. O librărie găsești în orice colțișor, la propriu. În primele două zile, când exploram orașul pentru prima dată, am fost pur și simplu șocată, dar și extrem de încântată, de faptul că găseam o librărie oriunde. Lângă hotelul nostru, lângă cafeneaua preferată a lui Chanel, Angelina, între două cafenele, lângă piața de flori, în mall, pe Sena și foarte aproape de Catedrala Notre-Dame.”
Timișoara va fi capitala culturală europeană în anul 2021. Monica Andronescu a luat pulsul străzii în zilele anunțării acestui lucru, iar articolul a fost publicat pe ZiarulMetropolis.ro: ”Pentru cine n-a fost în ultimii ani la Timișoara e greu de imaginat schimbarea spectaculoasă a imaginii centrului orașului. Și, ce-i drept, nu-i ușor de ajuns la Timișoara, pentru că trenul de la București face cam nouă ore teoretic și cam zece ore practic, că ăsta-i CFR-ul nostru, iar la pachet poți să ai și manele incluse în acest preț, dacă ai noroc de vecini generoși, care vor să-și împartă cu tine cheful și „cultura”. Dar, când ajungi, în cele din urmă, Timișoara te așteaptă cu o față nouă, cu străzi superbe, cu un centru vechi refăcut, cu piețe încântătoare, cu clădiri cu fațade noi, care te fac să te simți într-un oraș din Vest. Terase colorate – poate prea multe italienești și prea puține cu specific, dar, deh, asta e globalizarea, iar pizza a devenit parte din patrimoniul universal – băncuțe pline cu pensionari care se uită zâmbind la cine trece pe stradă și turiști care fac poze.”
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Sunetul muntelui”, de Yasunari Kawabata
-”Secolul roșu. De la revoluția bolșevică la Putin”, de Vladimir Fedorovski și Alexandre Adler
1 comment
Mulțumim pentru menționare!