Hava Oren scrie in Baabel despre o carte care are ca subiect Ierusalimul cu cateva secole in urma, ‘Memoirs of a Medieval Woman’, semnata de Louise Collis. Eroina cartii, Margery Kempe a intreprins periculoasa calatorie spre Tara Sfanta cazuta sub dominatie musulmana in secolul al 14-lea. ‘Pelerinajele erau un lucru normal în Evul Mediu, totuși puține femei au făcut un asemena drum. Cititorul poate să-și facă o imagine despre diverse aspecte mai puțin cunoscute ale pelerinajului. Care a fost motivația unei asemenea călătorii? Ce rol juca devoțiunea, fervoarea religioasă, pasiunea, curiozitatea, spiritul de aventură, sentimentele de vinovăție, convingerea că inocența se poate „cumpăra” prin pelerinaj? Apoi cum arăta Țara Sfântă, cum se purtau „necredincioșii”, cum îi tratau pe „credincioși”? Câtă pioșenie exista în oamenii care făceau afaceri pe spinarea pelerinilor? Iată la ce ar fi avut de cugetat Margery pe drumul de întoarcere – dacă ar fi fost un om modern. Dar presupun că tot ce o preocupa pe ea era convingerea neclintită că obținuse un loc în rai.’
Simona Preda scrie la LaPunkt despre culegerea de povestiri a lui Marguerite Yourcenar aparuta la Humanitas Fiction: ‘În toate aceste texte reunite în volum, arta scrisului lui Marguerite Yourcenar își are sorgintea tocmai în echilibrul și în firescul curgerii narative. Aici, emoția și forța scrisului său nu sar de anumiți parametri ai dramei. De necontestat însă că sunt scrieri cu o importanță aparte pentru propria individualitate, pentru conturarea unui drum ulterior; sunt și sinapsele care conduc către capodoperele sale. Până la urmă – așa cum Josyane Savigneau afirmă în Prefața pe care o semnează pentru Poveste albastră – „să iubești un scriitor înseamnă să-ți dorești ca el să nu se oprească niciodată din scris.”’
Adriana Gionea scrie la PostModern despre ‘Baietii strazii’ a lui Pasolini: ‘Mahalalele Romei, de unde vin personajele cărţii, sunt imortalizate exact ca într-un film în care derbedeii au priviri visătoare când nu bravează plini de cruzime sau nu se uită cu ferocitatea speculantului mărunt şi famelic. Paginile devin asemenea unor cadre memorabile, în care străzile murdare inundate de lumina magică a unei după-amiezi de vară sunt trezite din moţăială şi din apatia lipsei de speranţă de vocea unui hoţ care fredonează sentimental un cântec napoletan. După ce vei citi acest roman, vei rămâne cu dorinţa obsedantă de a lua Roma la pas pe urmele personajelor, de a căuta fotografii şi hărţi ale unei lumi apuse, care atrage pe cât de mult sperie.’
La BookHub am cititi recenzia pe care Ciprian Macesaru a scris-o despre ‘Zugwang’, colectia de povestiri publicata de Adrian Alui Georghe la Polirom: ‘În recentul volum de povestiri Zugzwang sau Strada cu o singură ieșire (Editura Polirom, 2018), Adrian Alui Gheorghe readuce literatura la sensul ei originar: acela de a spune povești; lucru accentuat chiar de la primul text, Ostap, care sună ca un mit, ca un basm drapat cu zvâcniri absurde și repetitive à la Daniil Harms. E o carte epifanică. Manifestările neobișnuitului apar la fiecare „pas”, totul rostogolit, în cele mai bune dintre texte (dintre care aș menționa Zugzwang și Casa vântului), cu o imaginație debordantă. Dar tema profundă a cărții, firul care leagă aproape toate bucățile este iubirea, o iubire înțeleasă mai ales prin căutarea de sine, prin lepădarea de nume, de ștampila identității lumești: doi oameni fără nume nu se pot întâlni de două ori într-o singură viață – este exemplul oferit oferit de autor într-una dintre povestiri. Sensul religios este evident. Cei doi se vor întâlni definitiv în viața veșnică. Numele, interpretat ca bagaj(ul) lumesc, este legat de trup, nu de suflet, dependența de nume ducând la captivitatea sufletului în trup.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Intimitate și alte povestiri”, de Hanif Kureishi
-”Despre tiranie. Douăzeci de lecții ale secolului XX”, de Timothy Snyder
–”Minunea”, de R.J. Palacio
–Fragment în avanpremieră: ”Păcatul originar”, autobiografia lui Anthony Quinn
