Razvan scrie pe blogul sau despre Femei fără bărbați, de Shahrnush Parsipur, volum aparut de curand la Editura Polirom: ”Scriitura lui Parsipur este minimalistă. Nu face risipă de cuvinte și descrierile îi sunt extrem de tranșante, fie că vorbim despre descrierea unor străzi sau case, ori despre trăirile personajelor. Cuvintele bine alese, bine plasate fac ca romanul să se citească cu plăcere și să ajute cititorul să pătrundă ușor în lumea autoarei. Personajele sunt bine schițate, conturul le este trasat de-a lungul romanului, fără multe angajamente de ordin psihologic, mai degrabă social, cu tușe accentuate trasate pentru a le sublinia anumite aspecte specifice sensibilității feminine care este încătușată-n societatea iraniană.”
Laura Caltea ne povesteste despre frumusetea romanului ”Călătoria unei femei care nu se mai temea de îmbătrânire”, de Gabriel Osmonde (aka Andreï Makine): ”Față în față cu posibilitatea propriei morți și cu certitudinea că întreaga sa viață a fost un fiasco, Laura Baroncelli analizează, retrospectiv, momentele semnificative și pe cele aparent fără semnificație ale propriei existențe. Iar această introspecție este, pentru Osmonde, un prilej de a denunța ipocrizia societății contemporane, futilitatea preocupărilor oamenilor serioși (prinși în discuții despre necesitatea de a avea un anumit tip de robinet și nu altul sau un anumit tip de mochetă în sufragerie), teama modernilor de a discuta despre moarte sau despre orice alt fel de subiecte fundamentale, imposibilitatea de a atinge esențialul și felul în care ne consumăm în discuții inutile. Romanul vorbește, de fapt, despre cât de greu este să trăiești pur și simplu și despre cât de dificilă a ajuns comunicarea între oameni în zilele noastre.”
Anca Giura scrie pe Evaziuni Spontane despre Sfîrșit de sezon, volumul de proza scurta a lui Marius Chivu (despre care a scris și Dan Gulea aici): ”Meritul prozatorului Marius Chivu aici este curajul de a nu se minţi pe sine oferind ficţiuni bine gândite, bine scrise. Pierderea inocenţei se lasă cu frustrări mocnite, subversive. Iar gustul amărui (un gust din ce în ce mai chic&fancy) cu care rămâne cititorul parcurgând acest volum, ne face tot mai familiari cu ideea că aceasta nu este şi nu va fi cea mai bună dintre lumile postmoderne posibile. Un excelent observator al timpului şi spaţiului în care i-a fost dat să se exprime, Marius Chivu depăşeşte elementul scenaristic (majoritatea textelor lui fiind pe deplin pretabile unor ecranizări de scurtmetraj) şi ne pune faţă în faţă cu noi înşine, fără false pudori şi fără strategii de bună practică. Chiar dacă nu toate categoriile sociale se vor recunoaşte în personajele Sfârşitului de sezon, chiar dacă tematica volumului problematizează privilegiat intelectualismele şi elitismele, majoritatea vor savura scriitura inteligenţă şi precisă a acestui autor.”
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism”, volum coordonat de Dan Lungu și Amelia Gheorghiță
-”Voyage au Pays des Ze-Ka”, de Julius Margolin (I)
-”Eram singur și fericit”, de Pawel Huelle
-”Strada Dughenelor Întunecoase”, de Patrick Modiano
-”Bosnia. Patraj”, de Miruna Vlada
-”Șef în Gulag”, de Feodor Mociulski și Deborah Kaple
-”O istorie a literaturii române pe unde scurte”, de Monica Lovinescu
–”Stoner”, de John Williams
-”Voyage au Pays des Ze-Ka”, de Julius Margolin (II)
–”Pe linie”, de Serena Williams și Daniel Paisner
–”Religii australiene”, de Mircea Eliade
–”Dresură de lei”, de Ioana Revnic
