Orasele invizibile, de Italo Calvino
Editura ALLFA, Colectia „Strada Fictiunii”, Bucuresti, 2011
Traducere de Oana Bosca-Malin
Puteti cumpara cartea acum, de pe site-ul Editurii All.
Greu de categorisit o carte cum este ‘Orasele invizibile‘ a lui Italo Calvino. Structura exterioara aduce cu cea a colectiilor de povestiri orientale, cele ‘1001 de nopti’ vin imediat in minte la lectura dialogurilor intre hanul mongol Kubilai Han si calatorul venetian Marco Polo si chiar si evolutia relatiilor intre cei doi (unul dintre putinele elemente dinamice in narativul cartii) are ceva din tensiunea dintre conducatorul ultra-puternic si supusul care isi castiga favorurile sau doar timpul incercand sa croseteze noi tesaturi din panzele fragile ale imaginatiei.
O examinare mai atenta dezvaluie insa nu numai o rigurozitate a compozitiei ci si reguli matematice ale caror sens ascuns pare sa promita semnificatii misterioase: cele noua capitole include fiecare cate cinci povestiri cu exceptia primului si ultimului care au cate zece fiecare; cincizeci si cinci de relatari deci, fiecare cuprinzand descrierea cate unui oras imaginar, descrieri grupate in unsprezece categorii (numar prim!) de cate cinci fiecare. In sectiunile intermediare nu sunt amestecate niciodata doua povestiri din aceeasi categorie. Simetrie deci si joc aritmetic secund. Nici numele oraselor nu par a fi alese la intamplare. Toate orasele pe care Calvino le pune pe seama lui don Marco au nume de femei, adaugand dimensiunea erotica la fantasticul fermecat al relatarii.
Dincolo de structura narativa cititorul descopera o colectie de relatari produs al imaginatiei scriitorului, imbinand relectia sociala si filozofica cu tonul poetic. Daca ar fi sa caracterizez senzatia pe care mi-a lasat-o lectura acestei carti unice, cea mai apropiata asociatie ar fi cea a citirii unei carti de poezie, una dintre acele carti in care satisfactia lecturii se imbina cu bucuria cunoasterii, in care sentimentele si rationamentul se combina cu permanente trimiteri la repere culturale si de civilizatie familiare. La momentul aparitiei cartii preocuparile ecologice si sociale legate de extinderea urbana necontrolata erau deja la ordinea zilei, si Calvino nu a ezitat sa infiltreze in fiecare elemente si mesaje sociale care sunt perfect aplicabile si contemporaneitatii: ‘opulenta Leoniei se masoara nu atat dupa lucrurile fabricate vandute cumparate in fiecare zi, cat dupa lucrurile aruncate in fiecare zi, pentru a le face loc celor noi’ (pag. 102)
Placerea citirii fiecareia dintre descrierile oraselor invizibie este imensa si fiecare poate fi citita separat, ca un poem, iar ordinea citirii nu prea conteaza. Din acest punct de vedere este o carte de o perfecta simetrie, fara niciun aparent inceput sau sfarsit. Multe dintre secvente sunt mai degraba calatorii in propria imaginatie decat in memorie, calatorii in timp mai mult decat calatorii in spatiu. Adevaratul spatiu este cel al imaginatiei povestitorului:
‘Feriti-va sa le spuneti ca, uneori, orase diferite se succed pe aceeasi intindere de pamant si sub acelasi nume, se nasc si mor fara sa le fi cunoscut, fara sa fi putut comunica. Cateodata, pana si numele locuitorilor raman aceleasi, si tonul vocilor, chiar si trasaturile fetelor; dar zeii care locuiesc dedesuptul numelor si deasupra locurilor au plecat fara sa spuna un cuvant si in locul lor s-au cuibarit zei straini. Zadarnic este sa te intrebi daca acestia sunt mai buni sau mai rai decat cei vechi, fiinca nu exista niciun raport intre ei, dupa cum vechile carti postale nu arata Maurilla asa cum era, ci un alt oras care, intamplator, se numea Maurilia, la fel ca acesta’ (pag. 30)
Publicata in 1972, cand Italo Calvino se afla in fruntea pleiadei de scriitori italieni dintre cei mai cunoscuti ai epocii ajungand la rangul de cel mai tradus prozator din peninsula in intreaga lume, ‘Orasele invizibile’ apare acum la editura ALLFA in colectia ‘Strada Fictiunii’ intr-o traducere precisa si eficienta semnata de Oana Bosca-Malin, care nu da impresia ca traducatoarea ar fi tradat prea mult continutul si limbajul cartii. Este o lectura redusa in dimensiuni dar concentrata in continut si senzatii, una dintre acele carti care definesc profilul unui scriitor in memoria cititorilor sai.
5 comments