”Obosit de viata, obosit de moarte”, de Mo Yan
Editura Humanitas Fiction, Colectia ”Raftul Denisei”, Bucuresti, 2012
Traducere din chineza si note de Dinu Luca
Laureatul premiului Nobel pentru literatura in 2012, Mo Yan, ne face cu ochiul din „Raftul Denisei” captivandu-ne cu cele peste 700 de pagini ale ultimei sale traduceri in limba romana.
De ce e romanul atat de lung si stufos ne lamureste insusi autorul, pe ultima coperta a cartii…”Romanul mare n-are de ce sa faca tumbe ca animalele de companie sau sa urle in haita ca hienele. El trebuie sa fie o balena, o balena ce rataceste solitara in adancul marilor, respira rasunator si greoi, se impreuneaza rostogolitoare-ntre valuri si naste insangerata si mareata, pastrandu-si indeajuns de departe rechinii cei stransi in grupuri. Romanul de mari dimensiuni nu-si poate sacrifica necesara gravitate ca sa fie pe placul acestei epoci a senzationalismului. Nu poate, de dragul unor cititori sau al altora, sa-si scurteze lungimea, sa-si diminueze densitatea si sa-si micsoreze dificultatea. Eu atat de lung il vreau, atat de dens il vreau si atat de dificil il vreau – cine e dornic sa-l citeasca, sa-l citeasca, cine nu, nu. Si de-ar fi sa-mi ramana un singur cititor, eu tot asa vreau sa il scriu.” (Mo Yan, In apararea demnitatii romanului de mari dimensiuni, 2006).
Ne abandonam lecturii si, pornind de la inteleptele vorbe ale lui Buddha „Oboseala de viata, oboseala de moarte/ Din lacomie si dorinte se isca. Imputinand dorintele, fara faptuire,/Trupul si inima in largul lor au sa fie”, facem cunostinta cu eroul principal, Ximen Nao si impreuna cu el suntem martorii transformarilor din China comunista vreme de 50 de ani. Cu umor, ingeniozitate si creativitate, Mo Yan zugraveste evenimentele tumultoase ale inceputului comunismului si colectivizarii in China prin prisma oamenilor satelor, portretizand poporul chinez si cultura sa unica, animalele si legatura lor profunda cu proprietarii lor.
Destinul lui Ximen Nao si al familiei sale este urmarit de la revolutia comunista si pana in prezent. Impuscat pentru refuzul de a se alatura Partidului Comunist, eroul principal dispare brusc din viata pamanteasca in primele pagini ale cartii si il regasim apoi in iad, chinuindu-se si refuzand sa-si recunoasca greselile comise pe pamant. Tenacitatea si incapatanarea il aduce in fata regelui iadului de la care obtine promisiunea de a reveni pe pamant pentru a gasi raspunsuri la intrebarile si pacatele sale. Astfel renaste Ximen Nao pe 1 ianuarie 1950, insa nu ca om, ci ca magar in curtea familiei sale.
Pentru o jumatate de secol il urmarim pe eroul nostru sub diferite forme si reincarnari – magar, taur, porc, caine, maimuta, contemplandu-si urmasii, evolutia lor in societatea chineza vesnic in schimbare, martor tacut, dornic sa se implice si sa ajute, insa neputincios in forma animala, contempland transformarile si mutilarile sufletesti prin care trec cei dragi lui adaptandu-se la societatea in care evolueaza.
La prima vedere, romanul pare o fantezie plina de umor si culoare, insa dincolo de metafore si magia povestii, realismul adevaratei istorii a Chinei transpare in naratiune, cititorul simte autenticitatea si dramatismul situatiilor rupte din realitate. Am apreciat talentul si abilitatea autorului de a reda fiecare reincarnare diferit de precedenta, insa la fel de puternica si expresiva. Cititorului i se dezvaluie astfel cinci lumi exceptionale, plastice, originale, pline de fantezie si umor. Fiecare reincarnare corespunde unei epoci, unui eveniment din viata marelui conducator chinez, generator de efecte dramatice in viata locuitorilor de rand. In fiecare reincarnare, Ximen animalul asista la caderile si reusitele celor din familia sa, comenteaza actiunile si transformarile urmasilor sai, precum si efectele reformelor erei Mao asupra societatii. Interesanta si plina de originalitate este si redarea evenimentelor societatii umane prin prisma animalului spectator si participant pasiv.
Inainte de noua China (1949), eroul principal este uman, intre noua China (1949) si marele salt inainte (1957)- magar, intre marele salt inainte (1957) si revolutia culturala (1966) este taur, intre revolutia culturala si moartea lui Mao (1976) – porc, apoi caine intre moartea lui Mao si inceputul reformei (1992), maimuta intre reforma si anul 2000, redevenind apoi om odata cu inceputul noului mileniu.
Un alt aspect interesant al romanului este inserarea autorului printre personajele naratiunii. Astfel, Mo Yan personajul este o obraznicatura de copil care vorbeste intr-una, numit deseori „baietica ala de Mo Yan”, se pricepe tare sa te imbrobodeasca, iar scrierile sale „sunt in mare masura ticluiri de-ale lui, in adevarul carora nu trebuie in nici un caz sa ne incredem”.
„Baietica ala de Mo Yan” nu este insa spectator detasat sau simpla prezenta fara efecte in actiune, ci parte integranta a acesteia, preia fraul povestirii de la Ximen Nao, Lan Jiefang si Cap Mare redactand finalul, sfarsitul reincarnarilor in animale si reintoarcerea la forma umana a eroului principal – renasterea.
„Obosit de viata, obosit de moarte” este un roman uimitor, o combinatie surprinzatoare de comedie umana si tragedie, o fresca necenzurata a unei perioade intunecate si violente reprezentand ascensiunea regimului comunist chinez si a realitatilor sale definitorii :coruptia, excesele si intrigile. De neuitat… De neratat…
3 comments
acum m-am apucat si eu de romanul asta. nu ma sperie dimensiunile, nici povestile incalcite, doar faptul ca nu retin numele cum trebuie si deseori ma intorc sa vad cine era personajul cutare sau cutare. in rest, sunt fascinat de stil si povestile sunt nemaipomenite. nu ma asteptam sa fie asa, chiar credeam ca o sa ma plictiseasca, insa imi place cartea lui Mo Yan.
…dupa primele 300 de pagini numele nu mai sunt o problema..
Atunci cand e adverb, cum e cazul in articol, cuvantul ”intruna” (cu sensul de neincetat)se scrie legat. Se scrie cu cratima doar cand e prepozitie plus substantiv: ”E intr-o ureche. E intr-una.”