„De partea bună a hărții”, de Cătălina Bălan
Editura Paralela 45, Colecția Metamorfoze, Pitești, 2025
Volumul De partea bună a hărții al Cătălina Bălan apare în 2025 în colecția Metamorfoze a Editurii Paralela 45 (Pitești), coordonată de poeta Diana Iepure. Cartea continuă direcția deja recognoscibilă a colecției: dialogul dintre arte și explorarea unor formule hibride de expresie. Proiectul reunește un dialog poetic între Cătălina Bălan, Sergej Timofejev și Diana Iepure, un concept foto-video semnat de Ghenadie Popescu, o serie de poeme recitate de autoare, însoțite de un sound design orchestrat de Sergej Timofejev, precum și o concepție grafică realizată de Sorina Popescu. Rezultatul este un obiect cultural complex, în care textul poetic este amplificat prin imagine și sunet.
Cătălina Bălan, născută în Republica Moldova și formată într-un spațiu cultural bilingv, aparține unei generații de poete est-europene pentru care experiența biografică și contextul socio-politic se împletesc organic. A studiat filologia și științele comunicării, activând în zona culturală și editorială, iar volumele sale anterioare au fost bine primite de critica literară pentru delicatețea confesiunii și pentru atenția acordată memoriei afective. De-a lungul timpului, a publicat poezie în reviste din România și Republica Moldova și a fost prezentă în antologii dedicate poeziei contemporane. Premiată în cadrul unor festivaluri literare și susținută de rezidențe culturale, Cătălina Bălan își consolidează prin acest volum un profil distinct, în care sensibilitatea autobiografică se întâlnește cu o conștiință lucidă a geografiei politice.
Sergej Timofejev, poet și performer leton de limbă rusă, este cunoscut pentru proiectele sale de spoken word și pentru colaborările interdisciplinare care combină literatura cu muzica experimentală. Ghenadie Popescu, artist vizual din Republica Moldova, explorează în lucrările sale memoria, spațiul și identitatea est-europeană, iar intervențiile sale vizuale în volum contribuie la configurarea unei hărți afective complementare textului. Sorina Popescu, graficiană cu experiență în design editorial, oferă cărții o coerență vizuală care susține ideea de traseu și cartografiere simbolică.
Dincolo de componenta multimedia, volumul se organizează în jurul a două coordonate majore: copilăria și maturitatea. Firul socio-politic, sugerat încă din titlu, traversează discret poemele, fără a deveni tezist. „De partea bună a hărții” trimite la o împărțire a lumii între privilegiați și defavorizați, între centre și periferii, între cei care beneficiază de stabilitate și cei care trăiesc în precaritate. Poeta își asumă poziția celui „norocos”, conștient de privilegiul de a se fi născut într-un spațiu relativ protejat, dar marcat de tensiunile unei geografii estice.
Copilăria funcționează ca nucleu de semnificație. Amintirile nu sunt simple evocări nostalgice, ci semne care structurează identitatea adultului. Spațiile domestice, bucătăria bunicii, rafturile unui magazin, obiectele cotidiene, devin repere simbolice. Poemul citat ilustrează mecanismul de suprapunere a timpului prezent peste cel trecut:
„eram în febra cumpărăturilor/ când printre rafturi/ am descoperit o superbă bluză/ din dantelă/ a cărei frumusețe mi-a sfâșiat inima/ purtând-o, mi-am dat seama/ că arăta/ exact ca perdelele din bucătăria bunicii”. (p. 103)
Gestul banal al cumpărăturilor este transformat într-o epifanie a memoriei, dantela devine punte între generații, iar obiectul vestimentar se încarcă de afect. Estetic, poemele mizează pe un minimalism confesiv, pe fraze scurte și imagini clare, evitând ornamentația excesivă. Emoția nu este declamată, ci sugerată prin detaliu concret.
Dialogul poetic dintre Cătălina Bălan, Sergej Timofejev și Diana Iepure accentuează ideea unei geografii afective comune. Nu este vorba despre o uniformizare a vocilor, ci despre o polifonie care explorează teme similare din perspective diferite: memoria, apartenența sau fragilitatea identitară. Experimentul dezvăluie modul în care sensul se construiește prin intersecția sensibilităților, iar emoțiile capătă nuanțe distincte în funcție de registrul fiecărui autor.
Din punct de vedere formal, poezia Cătălinei Bălan se apropie de o linie confesivă recognoscibilă în poezia est-europeană contemporană. În spațiul românesc, sensibilitatea ei poate fi pusă în dialog cu lirica intimistă a unor poete precum Ana Blandiana, prin delicatețea evocării, sau cu tonalitatea autobiografică a Elenei Vlădăreanu, prin raportarea la realitatea socială. În context est-european, există afinități cu poezia poloneză contemporană marcată de introspecție și memorie, în descendența unei tradiții inaugurate de Wisława Szymborska, mai ales prin atenția acordată detaliului cotidian ca revelator existențial.
La nivel stilistic, discursul evită metafora opacă și cultivă o transparență controlată. Versul liber, lipsit de constrângeri prozodice stricte, permite o respirație amplă, iar fragmentarea contribuie la ritmul interior al poemelor. Mesajul poetic nu este livrat ca verdict, ci ca invitație la rememorare și reflecție. Harta devine astfel o metaforă a conștiinței: fiecare poem marchează un punct, o coordonată afectivă.
Intersecția cu fotografia și sunetul amplifică experiența lecturii, inserțiile vizuale nu ilustrează simplu textul, ci creează un contrapunct, uneori tensionând, alteori completând imaginile poetice. Sound design-ul susține atmosfera intimă, accentuând anumite accente emoționale fără a le supralicita. În acest fel, volumul depășește granițele cărții tradiționale și se transformă într-un proiect artistic total.
Cătălina Bălan reușește în De partea bună a hărții este să ofere poezie în care este cuprinsă în mod coerent o amplă meditație asupra apartenenței și memoriei. Volumul ca atare în toată pluriabordări artistice transformă experiența personală într-o reflecție mai largă asupra geografiilor inegale ale lumii contemporane. Prin echilibrul dintre confesiune și obiecte-semn, dintre text și imagine, volumul confirmă maturitatea unei voci poetice care își asumă fragilitatea ca formă de rezistență.
Puteți cumpăra cartea: Editura Paralela 45.
(Sursa foto poetă: omiedesemne)
