Monstrul din prag, de H. P. Lovecraft
Editura Vremea, București, 2008
Traducere din limba engleză de Silvia Colfescu
Pentru o cititoare avidă de peisaje alternative și personaje cel puțin bizare cum sunt eu, să nu fi citit Lovecraft până nu demult ar putea fi lesne privit ca o crimă de lezmajestate. Tocmai Lovecraft! Tocmai unul dintre autorii-pionieri ai genului horror (sau gotic; sau weird – părerile și noțiunile sunt împărțite)! Cei care cred cu strășnicie în Chtulhu m-ar lapida, de bună seamă. Cu toate acestea, este cât se poate de adevărat: volumul publicat de editura Vremea a fost prima mea întâlnire cu maestrul H. P. (ați remarcat că are aceleași inițiale cu Harry Potter?).
Volumul cu pricina conține cinci povestiri, toate publicate, la vremea lor, în antologii de gen precum Weird Tales (Povești ciudate) sau Pine Cones (Conuri de pin). Titlul este dat de ultima povestire – Monstrul din prag; mai mult sau mai puțin întâmplător, aceasta a rămas favorita mea. Redată la persoana întâi, din perspectiva unuia dintre protagoniști, este istoria destul de întunecată a unui schimb de trupuri. Cei fascinați de asemenea noțiuni o vor găsi pe Asenath, cvasi-maestra și totodată una dintre victimele împrejurărilor, extrem de interesantă.
Cartea mai cuprinde Cazul lui Dexter Ward (cea mai complexă povestire, bine documentată și foarte credibilă); Șobolanii din ziduri (plină de forță prin realismul senzorial transpus în cuvinte – sau, mai neaoș, nu aș recomanda să luați o gustare în timpul lecturii); Dincolo de zidul somnului (combinație reușită de psihedelic și SF) și Cel ce bântuia în beznă (o mostră limpede a romantismului de tip gotic).
Pentru a nu vă strica plăcerea lecturii și, poate, a descoperirii, cum a fost cazul meu, prefer să nu ofer prea multe detalii despre acțiunea în sine. Construcția este, în general, clasică, deși perspectiva ar putea uimi, dacă luăm în considerare perioada în care a trăit și a creat autorul. Din punct de vedere al personajelor și al interacțiunilor acestora, H. P. Lovecraft a fost un vizionar. Cât despre autenticitatea aspectelor prezentate, este cât se poate de remarcabilă: cu scrupulozitatea sa, nu este de mirare că se numără printre cei care l-au inspirat pe maestrul Stephen King.
