„Logodnicii iernii (Vizitatoarea din oglindă, vol.I) ”, de Christelle Dabos
Editura Humanitas Junior, Colecţia Young Fiction Fantasy, Bucureşti, 2023
Traducere din franceză de Elena Ciocoiu
Deşi nu mă pot lăuda cu prea multe evadări în universul mai recentelor apariţii literare catalogate, adesea, drept fantasmagorii numai bune de adormit copiii şi adolescenţii, diversele orientări ale privirii către alte fenomene artistice tot atât de contemporane au făcut ca, la un moment dat, tradiţionalele liste de lecturi formatoare să se îmbogăţească, reunind deopotrivă acele titluri clasice înscrise de multă vreme între sutele de cărţi demne de citit într-o viaţă cu o serie de scrieri fascinante ale prezentului.
Primul popas conştient pe acest magic tărâm a fost o călătorie printre misterele fascinante ale Romei Antice, urmată de un tot atât de fascinant periplu într-o lume care părea că seamănă foarte mult cu a noastră, dar în care toate regulile binelui erau măiestrit mânuite de doi copii, descendenţi ai nemuritorului duh dintr-o veche şi fermecată lampă.
Nu cu multă vreme în urmă, câteva dintre dialogurile cu cei apropiaţi au avut ca punct comun faptul că multe dintre basmele de aur care au făcut înconjurul lumii nu mai sunt de foarte mare actualitate, în contextul unei lumi guvernate de un sistem de valori aflat într-o continuă mişcare. Poate deloc întâmplător, acestea s-au întrepătruns cu tot atât de succinte referiri la o serie de cărţi care, anume scrise pentru toţi cei meniţi să devină, la momentul rânduit, oamenii mari ai zilelor de mâine, îşi deschid coperţile nu pentru a sfida vremurile lui A fost o dată, ci pentru a le revitaliza, călăuzindu-ne cu eleganţă către misterioasa corolă a lumii de astăzi, cu bunele şi relele sale.
O astfel de lecţie mereu vie, tainică şi încântătoare se desprinde cu uşurinţă şi din paginile romanului Logodnicii iernii, care, plăsmuit cu măiestrie la graniţa dintre fantastic şi real, tinde să întregească panoplia acelor scrieri care, cuprinse în mai multe cărţi, te îndeamnă să le citeşti pe nerăsuflate, până la ultima pagină, iar mai târziu să le poţi recomanda şi altora, cu foarte mare uşurinţă. Deschizând o tetralogie primită cu mult entuziasm de cititori, povestea spusă în acest prim volum se dezvăluie, de la un capăt la altul, ca o invitaţie de a deveni, la rându-ne, vizitatori din oglindă, păşind fără teamă pe unul dintre multele târmuri magice unde totul este posibil, unde fiecare faptă se transformă într-o cheie foarte importantă a lumii în care trăim.
Trecând cu privirea dincolo de portalul primei coperţi, descoperim că toate cele istorisite s-au petrecut demult, într-un timp pe care nimeni nu şi-l poate imagina, dar care consemnează o serie de întâmplări mult apropiate a ceea ce ne este dat să vedem şi să auzim cu ochii şi urechile noastre. Şi nu mică ne va fi, de asemenea, mirarea atunci când vom afla că toate cele povestite se petrec pe două tărâmuri aparent uşor de descoperit într-un oarecare atlas geografic şi tot atât de greu de pătruns cu mintea cea mult prea acaparată de realităţile cotidiene.
Pentru început şi mult mai repede decât ne-am fi aşteptat, suntem îndemnaţi să păşim pe Anima, una dintre cele douăzeci şi una de insule cereşti plutitoare desprinse, cu mult timp în urmă, de Pământ. Porţile acestui tărâm, unde fiecare dintre obiecte este înzestrat cu suflet şi cu o poveste purtătoare de viaţă, ne sunt deschise de Ophélie, o tânără asemănătoare acelora din lumea şi vremea noastră, nu doar prin ţinută, cât mai ales prin dorinţa vie şi neobosită de a studia şi descifra misterele trecutului. Destinul ei pare de asemenea, desprins, din orice altă istorie adevărată despre acele tinere fete care, după ce au visat o bună bucată de vreme cu ochii deschişi, descoperă că, de fapt, viaţa nu se rezumă doar la un foarte atrăgător miraj pe o oarecare insulă a iubirii, ci tinde să se dezvăluie ca o nesfârşită luptă în numele a ceea ce este cu adevărat bun şi valoros. Aşa se face că, la un moment dat, şi vraja lui Ophélie se va rupe, propulsând-o în realitatea îndepărtatului, îngheţatului şi întunecatului Nord, unde chiar şi cea mai frumoasă poveste de dragoste ajunge să se lase umbrită de norul foarte greu al intrigilor şi al luptelor pentru putere.
Nu intenţionez să relatez foarte multe despre aventura lui Ophélie în această lume plină de mister, dar ceea ce se desprinde cu certitudine din toată această călătorie se dezvăluie, în acelaşi timp, ca o importantă lecţie pentru noi toţi, adesea aflaţi în rolul de exploratori ai necunoscutelor trecutului. Şi astfel, deşi ajunşi la o vârstă la care nu mai avem, probabil, prea multă nevoie de poveşti, nu vom putea nega faptul că multe dintre moralele lor se aseamănă foarte mult cu diversele strategii de viaţă pe care cei mai mulţi ni le plăsmuim în minte sau, nu de puţine ori, le lansăm în colţul de lume în care ne-a fost dat să trăim.
Nu trebuie decât să ne îngăduim să pătrundem cu mintea şi privirea în tainele lor, înţelegând că, deşi nu suntem personaje de poveste şi nici nu suntem chemaţi să ducem războaie pe viaţă şi pe moarte cu fel de fel de fiinţe imaginare, avem datoria să ne folosim buna intuiţie şi darurile primite pentru a ne transforma, asemenea acelor eroi, în exploratori iar mai apoi în locuitori ai propriei noastre insule, ai acelui loc tainic despre care vechile poveşti mai mult sau mai puţin uitate ne spun că era străjuit de frumuseţe, adevăr şi înţelepciune. Iar pe măsură ce îi vom descoperi toate labirinturile, ne vom asemăna, fără îndoială, cu Ophélie, Viziatoarea din oglindă care, de dincolo de paginile cărţii ce i-a dat cuvântul, de pe tărâmul luminii sau Cetacera cea străină şi plină de măşti, nu pregetă să ne şoptească şi chiar să ne înveţe un refren pe cât de vechi, pe atât de important:
Trecerea prin oglinzi presupune să te confrunţi cu tine însuţi. Îţi trebuie curaj, să ştii, ca să te priveşti drept în ochi, să te vezi aşa cum eşti, să te cufunzi în propria reflexie. Cei care îşi ascund faţa, cei care se mint singuri, cei care se văd mai buni decât sunt n-o să reuşească niciodată.
Puteți cumpăra cartea: Editura Humanitas Junior/Libris.ro/Cartepedia.ro.
(Surse imagini: https://www.libris.ro/, https://www.goodreads.com/, https://www.facebook.com/humanitas.junior)
