”Mythos. Miturile Greciei repovestite”, de Stephen Fry
Editura Trei, București, 2019
Traducere din engleză de Luminița Gavrilă
Motto: ”Zeii de orice fel sunt creați după chipul și asemănarea noastră și nu invers.” (pag. 474)
Pe vremea când eu eram copil, unul dintre volumele care făcea vâlvă (în sensul că era printre cele mai citite) era ”Legendele Olimpului”. Nu știu câți dintre copiii de azi mai citesc această carte, nu am văzut o ediție ”modernă”, dar dacă ar trebui să fac o recomandare potrivită, aceasta ar fi ”Mythos”, cu subtitlul inspirat ”Miturile Greciei repovestite”.
Stephen Fry este polivalent, iar cititorii și cinefilii îi cunosc deja povestea și stilul, pe care nu-l leapădă deloc în acest volum, realizând astfel o treabă foarte bună. El repovestește și reașază într-o cronologie extrem de potrivită, deși voit nu întotdeauna exactă, miturile Greciei antice. Nu se mărginește la cele foarte cunoscute omului modern (cum ar fi legendele lui Prometeu, Sisif sau Narcis), ci discută toate marile mituri, dar și cele mai puțin cunoscute, pornind de la facerea lumii până spre organizarea societății omenești, prin democrația ateniană și lumea romană, inclusiv războaiele troiane. Deși există, așadar, un început, finalul este deschis, chiar dacă mitologia și religia grecești nu au supraviețuit decât ca legende și basme asaltului creștinătății.
Dacă știința modernă consideră că totul a început cu explozia Big Bang, mitologia grecească spune că totul a pornit din Haos, iar din Haos au rezultat alte entități – Erebus (întunericul), Nix (noaptea), apoi Himera (ziua), Aether (lumina), Gaia (pământul), Tartar (adâncurile și cavernele de sub pământ). Gaia a născut de una singură doi fii, Pontus (marea) și Uranus (cerul), iar Himera și Aether au conceput-o pe Thalassa (varianta feminină a lui Pontus). Aceste zietăți primordiale au reprezentat Primul Ordin.
Al Doilea Ordin apare din unirea lui Uranus cu mama sa, Gaia, din care rezultă doisprezece copii, printre care Oceanos, Cronos, Rhea sau Themis (A se observa că incestul nu a fost nicicând o problemă pentru zeitățile grecești!). Dintr-o altă unire incestuoasă, dintre Cronos și Rhea, s-a născut în Creta Zeus, cel care va domina în cele din urmă mitologia grecească și Al Treilea Ordin, cel mai cunoscut contemporanilor noștri. De altfel, peștera în care se spune că s-a născut Zeus se poate vizita și acum în Creta, după cum se poate vizita și Muntele Olimp, sălașul zeilor, și multe alte locuri care sunt legate de una sau alta dintre zeități.
Pe Al Treilea Ordin, cel apărut odată cu Zeus și care a rămas în picioare după războiul distructiv numit Titanomahie, Încleștarea titanilor, este concentrată cea mai mare parte a cărții, pe zei și zeițe precum Poseidon, Hermes, Hera, Atena, Apollo, Afrodita, Artemis, Ares sau Hefaistos. Fiecare este descris pe larg, aventurile și rolul lui sunt tratate amănunțit, dar figura emblematică rămâne cea a lui Zeus, regele zeilor, care s-a distins printr-o mână de fier și printr-o pasiune netulburată și constantă pentru femei, zeități sau oameni. De altfel, după organizarea inițială a Imperiului Ceresc, Zeus pare că se plictisește, așa că, cu ajutorul direct al lui Prometeu, creează oamenii, cu numele de Anthropos, care devin ”jucăriile lui Zeus”.
Stephen Fry pigmentează textul cu multe informații inedite, cu umor și cu trimiteri la felul în care aceste mituri au pătruns în conștiința și în vorbirea omului contemporan. Rămânem surprinși cât de multe cuvinte și expresii își au originea în mitologia grecească, iar autorul ne oferă aceste informații în textul propriu-zis și în multitudinea de note de subsol care ne prezintă multe aspecte inedite, suplimentare. Iată câteva exemple:
- ”La vârsta de douăzeci de ani, Asclepius stăpânea complet știința chirurgiei și a medicinei. Cu o îmbrățișare călduroasă, și-a luat rămas bun de la Chiron și a plecat să-și facă rostul lui, devenind primul doctor, farmacist și vindecător din lume. Faima lui s-a răspândit cu mare repeziciune în jurul Mediteranei. Cei bolnavi, ologi și nefericiți se înghesuiau la cabinetul său, pe ușa căruia atârnase un semn – un baston din lemn cu un șarpe încolăcit pe el, prezent și astăzi pe multe ambulanțe, clinici și site-uri medicale (adesea de o credibilitate îndoielnică). Unii folosesc bastonul lui Asclepius (sau bastonul hipocratic) – un băț din lemn brut, cu un singur șarpe încolăcit pe el. Alții folosesc caduceul lui Hermes – un toiag mai suplu și mai elegant, pe care sunt încolăciți doi șerpi ale căror capete se întâlnesc în vârf și au deasupra o pereche de aripi. Se pare că nu există nicio semnificație profesională sau medicală în alegerea unuia sau altuia; este pur și simplu o chestiune de gust.” (pag. 301-302)
- kithara, o variantă grecească a lirei, a dat numele chitarei;
- ”Când făcea profeții, Pitia era posedată de zeul Apollo, titanida Themis sau zeița Gaia. Sau poate de toți trei. În limba greacă, corespondentul expresiei ”posedare divină” este enthusiasmos – entuziasm. A fi entuziast sau entuziasmat înseamnă a fi ”îndumnezeit” sau a fi pătruns de harul divin”. (pag. 128)
- în greacă, ”între râuri” se spune Mesopotamia, de unde a venit denumirea celebrei zone între Tigru și Eufrat;
- Beroe, o oceanidă care avusese grijă de zei când erau mici, bona zeilor așadar, s-a retras pe coasta Feniciei și a dat numele orașului Beirut.
În ”Mythos”, totul curge ca o poveste, ceea ce și este până la urmă, iar personajele mitice ale Greciei pot fi privite acum cu alți ochi de către copii și de adolescenți, prin intermediul acestei cărți abil construite. Aș putea spune că acest volum este o delectare pentru toată lumea și o recomand cu căldură, alături de o incursiune în Grecia modernă, pe urmele zeilor și ale eroilor mitologici, tuturor copiilor între 10 și 99 de ani.
Puteți cumpăra cartea: Editura Trei/Libris.ro/Elefant.ro.
(Sursă fotografii: Edituratrei.ro, Ntnu.no)
