Câteva știri din lumea culturală românească (5 – 11 martie 2018)

Știrile săptămânii: Ediția germană a romanului Mâța Vinerii, de Doina Ruști, prezentă în expoziția „Strada Lipscani – Leipzigerstrasse”, Leipzig; Noutate Editura Herald: Familia constienta – O revolutie in parentaj, Shefali Tsabary; Centenarul femeilor in arta românească, expoziție-cercetare produsă de PostModernism Museum, itinerată la Muzeul de Artă Brașov; Pădurea: instrucțiuni de folosire de la Peter Wohlleben, la Editura Publica; Premiera Gunoierul la Teatrul Național Iași; Invitație pentru scriitorii români: „Capsula timpului” la Bojdeuca Ion Creangă; Scriitorul Lucian Dan Teodorovici, invitat la Seriile Literary Arts Reading 2018 din SUA; Nou în Co-lecția de știință: Geniul păsărilor, Editura Publica; Romanul Stalin, cu sapa-nainte, de Radu Ţuculescu, tradus în Germania; Tour de France – declarația de dragoste a britanicului Julian Barnes pentru Franța; Matei Brunul, cel mai premiat roman semnat de Lucian Dan Teodorovici, a apărut în limba engleză.

Ediția germană a romanului Mâța Vinerii, de Doina Ruști, prezentă în expoziția „Strada Lipscani – Leipzigerstrasse”, Leipzig

Romanul Mâța Vinerii de Doina Ruști, apărut recent la Berlin (Klak Verlag), sub titlul Freitagskatze, în traducerea lui Roland Erb, va fi inclus în expoziția „Strada Lipscani – Leipzigerstrasse”, organizată de Ambasada României la Berlin, în colaborare cu Muzeul de Istorie al Municipiului București. Vernisajul va avea loc la Primăria orașului Leipzig, în data de 6 martie a.c., ora 17.00.

De asemenea, Doina Ruști va prezenta romanul în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Leipzig (15-18 martie 2018), unde România este invitată de onoare, cartea fiind cuprinsă atât în programul târgului, cât și în alte evenimente: https://zoom-in-romania.ro/autoren/.

Romanul Mâța Vinerii, apărut la Editura Polirom în anul 2017, propune o poveste fabuloasă, care începe în Piața Lipscani din București și se termină în orașul Leipzig. Este secolul al 18-lea, iar un bucătar, sclav, vânat de toată lumea, răscolește orașul cu bucatele sale.

DOINA RUŞTI este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă. Dintre romanele sale, unele reeditate în colecția „Top 10+” a Editurii Polirom, amintim Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proză al USR, Zogru (2006) și Lizoanca (2009) – recompensat cu Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române.

Manuscrisul fanariot (2015) și Mâța Vinerii (2017), două bestselleruri, au deschis seria ficțiunii istorice.

La Polirom a mai publicat romanul Logodnica (2017).

Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti, este profesor universitar şi scenarist.

Pagină web: http://doinarusti.ro

Noutate editoriala: Familia constienta – O revolutie in parentaj, Shefali Tsabary

„Cu totii avem capacitatea de a creste copii flexibili si conectati emotional. Cu toate acestea, multi dintre noi nu reusim, fiindca suntem orbiti de conceptii gresite despre ce inseamna parentajul modern si de propriile limitari interioare. Ceea ce fac in Familia constienta este sa va arat cum puteti cultiva cu copiii vostri o relatie care sa ii ajute sa infloreasca; mai mult, veti fi transformati pentru a atinge de asemenea acea stare de mai mult calm, mai multa compasiune si intelepciune.

Aceasta carte va va purta intr-o calatorie in care veti trece dincolo de frica si iluziile legate de parentaj si va va ajuta sa deveniti acel parinte care ati visat sa fiti: deplin prezent si constient. Va va inarma cu strategii practice, la indemana, si cu exemple reale de viata, pe care le-am cules din experienta mea ca parinte si psiholog clinician, care demonstreaza extraordinara putere a parentajului constient. Fiecare persoana din familia voastra este gata pentru o trezire a constiintei. Veniti alaturi de mine in aceasta calatorie?” Shefali Tsabari, Ph.D.

Shefali Tsabary, Ph.D., nascuta in India, la Mumbay, si-a obtinut doctoratul in psihologie clinica la Columbia University si isi desfasoara practica privata in statul New York. Asumandu-si invataturile filosofiei orientale si adoptand un stil de viata occidental, este unul dintre cei mai cautati oratori in domeniul psihologiei bazate pe mindfulness, al psihologiei de cuplu si al parentajului constient. A fost invitata sa conferentieze de catre institutii prestigioase precum Wisdom 2.0, TEDx, Kellogg Business School, The Dalai Lama Center for Peace and Education. A colaborat in cadrul unor proiecte importante de parentaj precum MindUp Foundation sau Kids in the House. Alte titluri: The Conscious Parent, Out of Control si It’s A Mom!

Centenarul femeilor in arta românească, expoziție-cercetare produsă de PostModernism Museum, itinerată la Muzeul de Artă Brașov

„Centenarul femeilor din arta românească”, un proiect produs de PostModernism Museum, constând în expoziție-cercetare, dezbatere, masă rotundă și publicație, este găzduit de Muzeul de Artă din Brașov din 8 martie 2018. Proiectul inventariază peste 1.800 de artiste din România care au lucrat în ultimii 100 de ani și expune lucrări de la peste 60 dintre acestea. La fiecare itinerare, expoziția prezintă, uneori în premieră, lucrări de artă din colecțiile muzeelor gazdă și din colecții private.

Expoziția-cercetare „Centenarul femeilor din arta românească” este alcătuită din lucrări de artă originale, artefacte, arhivă digitală, o serie de infografice care prezintă sub-temele cercetării și două proiecții video: una care cuprinde o generoasă selecție de interviuri video cu artiste contemporane și o alta care derulează o amplă arhivă de imagini cu opere de artă realizate de artiste femei în perioada Centenarului.

Expoziția este prezentată la Muzeul de Artă Braşov în perioada 8 martie – 27 mai 2018, conținând o selecție de artiste brașovene, inclusiv din colecția Muzeului, cu un vernisaj miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 17.00 (B-dul Eroilor nr. 21), având ca și curatori pe Cosmin Nasui și Radu Popica. Programul de vizitare al muzeului este: marți-duminică: 09-17 (până în 31 martie), 10-18 (din 1 aprilie), luni închis.

Latura inedită a expoziției este prezentarea, ca index și ca arhivă digitală, a peste 1.800 de artiste din România, dintre care unele mai puțin cunoscute, datorită faptului că nu au beneficiat încă de recuperare și reevaluare istorică. Lucrările din expoziție fac parte din colecția Muzeului de Artă Brașov, Colecția George Șerban, Colecția Puiu K. Patzelt, membru al Societății Colecționarilor de Artă din România (SCAR), și Nasui Collection & Gallery.

Alte etape ale acestui proiect-cercetare au fost prezentate anterior la Muzeul Municipiului București și Muzeul Național Brukenthal, în perioada noiembrie 2017-februarie 2018, marcând atât deschiderea Centenarului Marii Uniri la cel din urmă cât și Bicentenarul acestuia.

„Muzeul de Artă Braşov a cercetat şi a prezentat publicului evoluţia centrului artistic braşovean şi patrimoniul de artă braşoveană, care, în mod firesc, a inclus şi contribuţia artistelor braşovene, o prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor temporare organizate în anii 2008-2018 („Arta Brașoveană Interbelică”, 2016; „Arta Brașoveană Postbelică 1945-1989. Repere din colecția Muzeului de Artă Brașov”, 2015; „Expoziţia retrospectivă Elena Popea (1879-1941)”, 2010; „Elena Mureşianu. Omul şi artistul”, 2008).

În cadrul expoziţiei „Centenarul femeilor din arta românească” la Muzeul de Artă Braşov, o secţiune a expoziţiei este dedicată artistelor a căror activitate a fost legată de Braşov: Elena Popea, Elena Mureşianu, Margarete Depner, Miklós Margit, Emilia Apostolescu, Zina Blanuţă, Viorica Ardeleanu-Kovács, Angela Bocu, Veronica Bodea-Tatulea, Doina Liliana Dănescu, Gizella Deregán, Zoica Gavrilescu, Alexandrina Gheție, Adelheid Goosch, Ana Hadiac, Irina Lukász, Mihaela Modâlcă, Maria Neguș, Marcela Rădulescu, Ileana Sbârcea Mureșan, Suzanne Schunn, Aurelia Stoie Mărgineanu, Luminiţa Gliga, Teodora Pica.” (Radu Popica, curator, istoric de artă)

„În secolul XXI avem de-a face cu o schimbare de paradigmă a istoriei artei (post-colonialiste, post-imperialiste, post Război Rece etc.): de la înțelegerea acesteia ca o disciplină autonomă, ca o succesiune de stiluri și estetici cu ierarhii de artiști grupați în funcție de genialitate și celebritate, la perspectiva complexă de înțelegere istorică a fenomenelor culturale, antropologice, politice și sociologice, din care firesc, interdisciplinar face parte. Datorită acestei înțelegeri antropologice sunt recuperate fenomene culturale, identități și producții artistice, (uneori uitate ori considerate periferice), care, prin această perspectivă, devin cel puțin la fel relevante, atât datorită particularității lor geografice, culturale, sociologice cât și ca fenomene culturale de propagare cantitativă sau diversitate culturală.

Unul dintre aceste fenomene artistice intens recuperate global este cel al creațiilor artistelor femei. Putem spune că arta românească a fost și este incomplet înțeleasă fără recuperarea sistematică, prin cercetări, publicații dar mai ales expuneri permanente în muzee, a prezențelor artistelor femei – de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent.” (Cosmin Nasui, curator, istoric de artă)

Pădurea: instrucțiuni de folosire de la Peter Wohlleben

Pădurile sunt profesia lui, iar lucrul cu arborii, viața lui: Peter Wohlleben, pădurarul care a surprins o lume întreagă cu bestsellerul Viața secretă a copacilor, revine în atenție cu un ghid practic pentru cei care vor să se aventureze în pădure.

Pădurea: Instrucțiuni de folosire este o carte plină de recomandări pentru o plimbare plăcută în pădure. Wohlleben ne spune, în mod fundamentat și plăcut, care sunt cele mai importante specii de foioase și conifere, cărora dintre ele le aparține viitorul și care ne protejează cu adevărat în caz de furtună. Cum putem să ne orientăm în pădure, chiar și fără busolă sau GPS. Care fructe de pădure și ciuperci sunt recomandate. Unde și ce avem voie să strângem, să culegem și să mâncăm. Unde sunt permise camparea, focul și grătarul. Cum să citim corect urmele animalelor și care cele mai bune locuri și momente în care pot fi văzute animalele sălbatice. Cum ne protejăm în modul cel mai natural de țânțari, furnici de pădure și căpușe. Ce se întâmplă când suntem cu copiii sau când petrecem noaptea singuri în pădure. Cum anume o plimbare prin pădure făcută primăvara, vara, toamna și iarna se transformă într-o experiență deosebită.

Este limpede că Peter Wohlleben iubește pădurea. Sincer și tandru, ca pe o ființă vie, nu din inerție profesională. Cu siguranță că mulți o iubim, pentru că pădurea are ceea ce, în limbajul de specialitate, este cunoscut ca funcție estetic-spirituală și de recreere. Din ce în ce mai des și mai mult, ne raportăm la mediu și, implicit, la păduri, prin ansamblul funcțiilor lor, astfel că acestea devin mai mult concepte încărcate de sensul pe care li-l dăm și mai puțin realități obiective. Pădurile au chipul nostru divers și sunt la fel de minunate și de pline de viață pe cât este capacitatea noastră de a le iubi. Peter Wohlleben este ghidul perfect în această călătorie de îndrăgostit. —Valentin Sălăgeanu, Coordonator Campania de Păduri Greenpeace România

Peter Wohlleben s-a născut în 1964, a studiat silvicultura și a lucrat timp de 23 de ani la administrația forestieră din Renania-Palatinat. În 2006 a renunțat la acest loc de muncă și a preluat, ca pădurar, o zonă forestieră de 1 200 de hectare din regiunea Eifel. Acolo își transpune cu succes ideea de protecție naturală ecologică și viabilă economic. În plus, și-a descoperit pasiunea pentru scris: este autorul bestsellerului internațional Viața secretă a copacilor: Cum comunică, ce simt.

Premiera Gunoierul la Teatrul Național Iași

La Teatrul Național Iași, pe 10, 11, 16 și 17 martie, de la 18:00, pe scena Sălii Studio „Teofil Vâlcu”, publicul are bucuria de a vedea cea mai nouă producție „Gunoierul”, pe un text de Mimi Brănescu. Surpriza acestui eveniment este regia colectivă realizată de cei patru actori din distribuție, implicarea lor în tot ce înseamnă construirea unui spectacol, de la decor, costume, muzică, regie și până la joc.

Un gunoier scoate la lumină frânturi și secrete aparent bine ascunse ale vieții oamenilor chiar din resturile menajere pe care aceștia le aruncă. Pornind de aici, comedia neagră crește în intensitatea de la replică la replică, întrebările și temerile personale ale fiecăruia dintre noi nu întârzie să apară.

Despre „Gunoierul”, Teodor Corban și Constantin Pușcașu, principalii creatori ai spectacolului și deținătorii rolurilor principale, afirmă că e o piesă-metaforă plină de sevă, care, deși scurtă, concentrază foarte multe idei, îndeamnă la meditație pe marginea unor probleme serioase de viață, totul oferit sub masca unui umor de bună calitate.

distribuția:

Teodor Corban

Constantin Pușcașu

Anne Marie Chertic

Cosmin Maxim

Teodor Corban a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1985 la clasa profesorului Dem Rădulescu. Din 1989 este actor al Teatrului Național din Iași unde a întruchipat peste 50 de personaje, majoritatea principale: Gogu din Proştii sub clar de lună de Teodor Mazilu, Dobrişor în Aceşti nebuni făţarnici de Teodor Mazilu, Edek în Tango de Slawomir Mrozeck, Nae Girimea în D’ale carnavalului de I. L. Caragiale, Coana Chiriţa în Chiriţa în provinţie de Vasile Alecsandri (un spectacol cu peste 100 de reprezentații), Profesorul în Lecţia de Eugen Ionescu, regia: Ion Sapdaru, 1998, Menasha în Teibele şi demonul ei de Isaac Bashevis Singer şi Eve Friedman, Fundulea în Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, Tartuffe în Tartuffe de Molière, Lopahin în Livada de vişini de A. P. Cehov, Biedermann în Biedermann și incendiatorii, Peter Stockmann din Un duşman al poporului de Arthur Miller, Ridolfo din Cafeneaua de Carlo Goldoni.

Dintre rolurile și premiile care i-au marcat traiectoria ascendentă în lumea filmului, amintim: rolul lui Jderescu din A fost sau n-a fost, Premiul de interpretare masculină UCIN 2012- secțiunea scurtmetraj pentru De azi înainte, rolul Costandin din Aferim! (Ursul de Argint și nominalizare pentru actor la Berlinala din 2015, Premiul Gopo pentru cel mai bun actor în 2016) şi Un etaj mai jos cu rolul Sandu Pătrașcu (film selectat la secţiunea „Un Certain Regard” – Cannes 2015, Premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de Film European din Sevilla 2015)

Constantin Pușcașu aparține primei generații de actori ai Facultății de Teatru de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași (1994)-clasa Geta Angheluță, Sergiu Tudose, Emil Coșeru. Anul acesta împlinește 25 de ani de teatru pe scena ieșeană iar cariera sa numără partituri dense și generoase: Hamlet din Nu muriţi din întâmplare! de Ion Băieşu, El din Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, Vaska Pepel în Azilul de noapte de Maxim Gorki, Lysander în Visul unei nopţi de vară de William Shakespeare, Roberto Zucco în spectacolul omonim de Bernard Marie Koltes, Vojevatov în Fata fără zestre de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, Orsino din A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Boris Karnauhov din Audiţia de Alexandr Galin, Contele în Uriașii munților de Luigi Pirandello, Bérenger din Rinocerii de Eugène Ionesco, Verşînin Alexandr Ignatievici în Trei surori de A. P. Cehov, Profesorul din Vizita bătrânei doamne de Friedrich Dürrenmatt, Dr. Stockmann din Un duşman al poporului de Arthur Miller.

In anul 2016 Constantin Pușcașu primește Premiul Juriului pentru cel mai bun actor la Tallinn Black Nights International Film Festival, pentru rolul Marian din filmul Afacerea EST.

Invitație pentru scriitorii români: „Capsula timpului” la Bojdeuca Ion Creangă

Muzeul Național al Literaturii Române Iași lansează o invitație neconvențională scriitorilor români pentru a marca aniversarea Centenarului primului muzeu literar din România, Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), inaugurat în data de 15 aprilie 1918.

Scriitorii români sunt invitați să trimită o scrisoare de maximum o pagină A4 pe adresa MNLR Iași, conținând un mesaj scris de mână pentru oamenii de peste un secol, care să continue fraza: „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu…”. Scrisorile, care vor rămâne sigilate, vor fi depuse într-o așa-numită „capsulă a timpului”, urmând a fi deschise pe 15 aprilie 2118.

Managerul MNLR Iași, Lucian Dan Teodorovici, a declarat: „Proiectul este, practic, în primul rând în beneficiul celor care vor administra Bojdeuca peste o sută de ani, căci ei vor avea o mică bijuterie în patrimoniu: mesajele unor scriitori de azi, dintre care am îndrăzni să sperăm că măcar unii vor fi citiți și peste un secol. Personal, regret că n-o să mă aflu printre cei care vor deschide aceste scrisori, dar spectaculozitatea proiectului constă tocmai în faptul că mesajele nu vor fi citite decât atunci. Sper ca scriitorii români să accepte ideea și să trimită cât mai multe scrisori pe adresa Muzeului”.

Scrisorile sunt așteptate până la data de 5 aprilie 2018, la următoarea adresă: Muzeul „Vasile Pogor”, strada Vasile Pogor, nr. 4, Iași, cod 700110, iar pe plic va apărea numele expeditorului și mențiunea: „Pentru proiectul «Capsula timpului»”.

Proiectul va fi lansat în cadrul programului Zilele Bojdeucii, duminică, 15 aprilie 2018.

Scriitorul Lucian Dan Teodorovici, invitat la Seriile Literary Arts Reading 2018 din SUA

Luni, 12 martie, de la ora 17:00, la Chapman University din California, Statele Unite ale Americii, în cadrul unei noi ediţii a Seriilor Literary Arts Reading, scriitorul Lucian Dan Teodorovici este invitat să vorbească studenţilor şi celor pasionaţi de literatură despre „cuvîntul scris” şi despre cei ce-l scriu. Evenimentul se va desfăşura sub egida John Fowles Center for Creative Writing şi este deschis publicului larg.

Lucian Dan Teodorovici este singurul scriitor român invitat să vorbească la John Fowles Center for Creative Writing. De-a lungul a douăzeci de ani de la înfiinţare, au participat scriitori precum: Mario Vargas Llosa, Salman Rushdie, Luisa Valenzuela, Lawrence Ferlinghetti, Gioconda Belli, Alicia Partnoy, Raymond Federman, Steve Katz, Ronald Sukenick, Paul Zurita, Elizabet George, Ralph Berry, David Matlin, Charles Bernstein, Larrz McCaffery, Alicia Kozameh, Fanny Howe, David Antin şi Willis Barnstone.

Pentru mai multe informaţii legat de invitaţii ediţiei din acest an, click aici.

Lucian Dan Teodorovici va vorbi în cadrul întîlnirii despre cărţile sale apărute în traducere în limba engleză: romanul Circul nostru vă prezintă: (Polirom, 2002, 2007), romanul Matei Brunul (Polirom, 2001, 2014) şi proza După gîşte, parte din volumul Celelalte poveşti de dragoste (Polirom, 2009, 2013), publicată în antologia Best European Fiction 2011 (Dalkey Archive Press, Statele Unite ale Americii).

Romanul Circul nostru vă prezintă: a fost tradus şi publicat în S.U.A. (Dalkey Archive), Ungaria (L’Harmattan Könyvkiadó), Italia (Aìsara Edizioni), urmînd să apară în Bulgaria (Paradox Publishing), Spania (El Nadir) şi Egipt (Sphinx Publishing).

Matei Brunul a fost distins în anul 2012 cu Premiul literar „Augustin Frăţilă”, Premiul revistei Observator cultural, Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România şi a fost desemnat „Cartea anului” de către revista Contrafort. Romanul a apărut sau urmează să apară în Franţa, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Macedonia.

Romanul Matei Brunul a apărut de curînd în Statele Unite ale Americii şi în Marea Britanie, la Dalkey Archive Press, în traducerea lui Alistair Ian Blyth, cu o prefaţă semnată de David Lodge.

Lucian Dan Teodorovici este scriitor, editor, regizor de teatru şi scenarist. Din 2017, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Iaşi şi manager al Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT). Dintre volumele publicate: Cu puţin timp înaintea coborîrii extratereştrilor printre noi (1999, 2005); Circul nostru vă prezintă: (2002, 2007); Atunci i-am ars două palme (2004); Celelalte poveşti de dragoste (2009, 2013); Matei Brunul (2011, 2014); Unu + unu (+ unu…) (2014). Este scenarist sau coscenarist al unor filme de lung- şi scurtmetraj, iar ca regizor de teatru a pus în scenă, printre altele, spectacolele: Prăpădul (după un text de Attila Bartis), Teatrul Naţional Iaşi, 2013; Sînt o babă comunistă (dramatizare după romanul omonim al lui Dan Lungu), Ateneul Tătăraşi Iaşi, 2014; Unu + unu (după textul propriu), Teatrul Naţional Iaşi, 2016. Premii literare: Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, 2015; Premiul pentru Proză al revistei Observator cultural, 2012; Premiul Naţional de Proză Ziarul de Iaşi, 2012; Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România, Bucureşti, 2012; Premiul „Cartea anului 2011”, oferit de revista Contrafort, Premiul literar „Augustin Frăţilă”, pentru cel mai bun roman al anului 2011; Premiul pentru Dramaturgie pe anul 1999 acordat de Ministerul Culturii etc. Cărţile sale sînt traduse ori în curs de traducere în S.U.A., Anglia, Franţa, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia sau Ucraina. Cea mai recentă carte a sa, Cel care cheamă cîinii, a apărut în 2017 la Editura Polirom, în colecţia „Fiction Ltd”.

Nou în Co-lecția de știință: Geniul păsărilor

Ne bucurăm să vă prezentăm azi o carte semnată de o excepțională autoare: Jennifer Ackerman scrie despre ştiinţă, natură şi biologia umană de aproape trei decenii. Colaborează cu Scientific American, National Geographic și The New York Times și a primit National Endowment for the Arts Literature Fellowship in Nonfiction, o bursă Bunting şi una din partea Fundaţiei Alfred P. Sloan.

Geniul păsărilor este o cercetare ştiinţifică elegantă şi fascinantă și, totodată, un jurnal de călătorii al autoarei. Ackerman reuşeşte să ne facă să privim cu alţi ochi păsările şi talentele lor excepţionale şi să descoperim ce anume putem învăţa de la ele în legătură cu lumea noastră mereu în schimbare.

Multă vreme s-a spus despre păsări că „au ochii ca mărgelele şi creierul cât o nucă”. Limbajul nostru reflectă lipsa noastră de respect: ceva fără valoare sau neatrăgător e „de aruncat la păsări”, „să-ţi scape porumbelul” înseamnă să spui o prostie, „să cotcodăceşti” înseamnă să vorbeşti fără rost. Această atitudine faţă de păsări este complet depăşită, în prezent. În ultimele două decenii, laboratoarele de cercetare din toată lumea au oferit nenumărate exemple de specii de păsări capabile de performanţe mintale comparabile cu cele întâlnite la primate. Te invităm să descoperi minunata lume a vietăților care zboară în preajma noastră.

Consultantul de specialitate Dr. Angela Petrescu, ornitolog la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, a supervizat traducerea în limba română a cărții.

Geniul păsărilor face parte din Co-lecția de știință — o colecție dedicată celor mai interesante și importante idei științifice actuale, descoperiri și inovații din lumea de azi. Co-lecția de știință e susținută de Erste Asset Management.

Romanul Stalin, cu sapa-nainte, de Radu Ţuculescu, tradus în Germania

Romanul Stalin, cu sapa-nainte (Cartea Românească, 2009), de Radu Ţuculescu, a apărut la Mitteldeutscher Verlag, în traducerea lui Peter Groth, cu titlul Stalin, mit dem Spaten voran!, şi va fi lansat în cadrul Tîrgului Internaţional de Carte de la Leipzig, 15-18 martie 2018.

La aceeaşi editură va apărea, pînă la finalul acestui an, şi Măcelăria Kennedy (Polirom, 2017), tot în traducerea lui Peter Groth.

Stalin, cu sapa-nainte a mai fost tradus în limba italiană, la Aracne editrice, în traducerea lui Danilo De Salazar, cu titlul Stalin, con la zappa in spalla, şi este în curs de traducere în limba maghiară, la Editura Typotex, traducător Imre Szőcs.

Stalin, cu sapa-nainte este o carte tulburătoare, despre o realitate trecută şi una acut prezentă, în care bisturiul autorului operează fără menajamente. Personaje pitoresti, pline de un umor tragic. Scene de o rafinată sexualitate şi poezie amestecate cu scene dure, violente. Destine frînte şi idealuri zdrobite cu brutalitate. O carte scrisă într-un ritm cinematografic, incitantă şi captivantă în egală măsură.

„Prozator talentat, cursiv, expresiv, Radu Tuculescu e şi un tehnician abil, dovadă fineţurile de construcţie şi de stil. Îndeajuns de prolific, nu s-a aflat niciodată în delict de inconsistenţă. Variate, cărţile lui dovedesc versatilitate (în sensul cel mai bun al cuvîntului), capacitatea de alternare a formulelor. Plăcut-realiste, savuros-portretistice şi bogate epic, povestirile şi romanele sale etalează deopotrivă trăsături complementare sau opuse, de la gustul experimental şi pînă la alunecarea în fabulos şi în fantastic. […] Excepţional prozator, Radu Ţuculescu e o prezenţă impunătoare în literatura română actuală, un scriitor european.” (Ion Bogdan Lefter)

Radu Ţuculescu (n. 1 ianuarie 1949, Tîrgu Mureş) este romancier, dramaturg şi traducător din limba germană. A absolvit Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj – secţia vioară. A publicat romane – Ora păianjenului (1984), Degetele lui Marsias (1985), Umbra penei de gîscă (1991), Povestirile mameibătrîne (2006), Stalin, cu sapa-nainte (2009), Femeile insomniacului (2012), Mierla neagră (2015), Măcelăria Kennedy (2017) – şi volume de teatru – Ce dracu’ se întîmplă cu trenul ăsta? (2004), Bravul nostru Micşa! (2010).

A primit premii naţionale şi internaţionale pentru proză, teatru, traduceri şi filme de televiziune.

A tradus volume de poezie şi proză din literatura elveţiană contemporană de limbă germană şi din literatura austriacă. Romanele sale au fost traduse în Franţa, Austria, Italia, Cehia, Ungaria, Serbia, Ucraina, iar piesele de teatru au fost jucate în cehă, maghiară, franceză, ebraică, italiană, engleză.

Tour de France – declarația de dragoste a britanicului Julian Barnes pentru Franța

Editura Nemira vă invită miercuri, 14 martie, de la ora 19.00, la evenimentul de lansare a volumului Tour de France, de Julian Barnes – o declarație de dragoste pentru Franța de la un britanic. Evenimentul va avea loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

Vorbesc despre carte: Marina Constantinescu, Adina Dinițoiu și Radu Paraschivescu.

Moderator: Dana Ionescu, redactor-șef Nemira.

Melodii, filme, cărți, tablouri, excursii, competiții și rețete culinare s-au strâns într-o carte născută, spune Julian Barnes, dintr-o „relație pasională“ cu Franța. Parcurgând Tour de France, facem o călătorie în spiritul francez și ne întâlnim cu scriitori, cineaști, muzicieni și creatori care îl reprezintă într-un fel sau altul. Printre ei, Jacques Brel și Jean-Luc Godard, Gustave Flaubert și George Simenon.

Dacă iubiți Franța, o veți iubi și mai mult citind eseurile unui englez îndrăgostit de ea.

Julian Barnes s-a născut în Leicester, Anglia, în 1946. A studiat la City of London School între 1957 și 1964, apoi la Magdalen College, Oxford, absolvind (cu onoruri) în 1968 secţia de limbi moderne. După încheierea studiilor, a lucrat ca lexicograf pentru Oxford English Dictionary timp de trei ani. Din 1977, a devenit redactor literar și a semnat recenzii în New Statesmen și New Review. Între 1979 și 1986 a realizat cronici de televiziune, mai întâi pentru New Statesmen și apoi pentru Observer. Opera lui Julian Barnes numără peste cincisprezece volume de proză și eseuri, cariera sa literară fiind încununată de numeroase premii și distincţii: Somerset Maugham Award pentru Metroland (1981), Geoffrey Faber Memorial Prize (1985), Prix Médicis pentru Papagalul lui Flaubert (1986), E.M. Forster Award (decernat de American Academy and Institute of Arts and Letters, 1986), Gutenberg Prize (1987), Grinzane Cavour Prize (1988), Prix Femina pentru Trois (1992). A fost de trei ori finalist la Booker Prize: în 1984 pentru Papagalul lui Flaubert, în 1998 pentru Anglia, Anglia și în 2005 pentru Arthur & George. Statul francez i-a acordat în 1988 titlul de Chevalier des Arts et des Lettres, în 1995 a fost numit Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres, iar în 2004 a primit titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. De asemenea, în 1993 Fundaţia FVS i-a acordat Shakespeare Prize, iar în 2004 a fost recompensat cu Premiul Statului Austriac pentru Literatură Europeană. În prezent locuiește la Londra. În 2011, i-a fost decernat Man Booker Prize pentru romanul Sentimentul unui sfârșit (Editura Nemira, 2013).

Matei Brunul, cel mai premiat roman semnat de Lucian Dan Teodorovici, a apărut în limba engleză

„S-au scris atît de multe romane excelente despre viaţa în comunism în Rusia sovietică şi în ţările din Europa de Est, încît este greu pentru un scriitor să găsească azi un mod original de a descrie opresiunea, cruzimea şi nedreptatea instituţionalizate ale acestor regimuri înainte de colapsul lor din 1989. Dar Lucian Dan Teodorovici a reuşit să facă asta în Matei Brunul. (…) Este o realizare remarcabilă a unui scriitor care s-a născut în 1975 și care nu a cunoscut personal epoca pe care o descrie, putînd fi comparat cu clasici ai genului, precum Milan Kundera cu romanul Gluma.” (David Lodge)

Romanul Matei Brunul, cel mai premiat roman semnat de Lucian Dan Teodorovici şi una dintre cele mai elogiate apariţii editoriale ale anului 2011, a apărut în Statele Unite ale Americii şi în Marea Britanie, cu o prefaţă semnată de celebrul romancier David Lodge. Ediţia în limba engleză, în traducerea lui Alistair Ian Blyth, a fost publicată la Dalkey Archive Press.

Matei Brunul (Polirom, 2011; 2014, disponibil şi în format ebook) a mai apărut în Franţa (Gaïa Éditions/Actes Sud), Bulgaria (Paradox) şi Ungaria (Libri Kiadó), Polonia (Amaltea/ATUT) și va mai fi tradus și publicat în Macedonia (Bata Press).

Un marionetist şi marioneta sa devin captivi ai stalinismului românesc, în cea mai dură perioadă a lui. O poveste despre uitare, despre dragoste, despre naivitate, despre ură şi iertare, despre pendularea între adevărul personal şi cel oficial. Desemnat „Cartea anului” în mai multe rînduri, de diverse publicaţii şi instituţii culturale, romanul a atras nu doar interesul cititorilor români, ci şi al celor din străinătate, bucurîndu-se de o foarte bună primire în spaţiile în care a fost deja tradus.

„Superb. Teodorovici este primul reprezentant al literaturii române tinere care împrumută închisorii comuniste culorile ficţiunii. Un roman cu o arhitectură exemplară… Lucian Dan Teodorovici e un maestru marionetist.” (Le Monde)

Cel care cheamă cîinii este cel mai recent roman semnat de Lucian Dan Teodorovici şi a apărut în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.