Știrile săptămânii: Călătorește cu Litera Mică în mașinile uberFamily; Apariție nouă la Editura Meteor Press: Cer de plumb, de Carme Martí; Un nou roman de Andreï Makine, la Polirom: Patria locotenentului Schreiber; ARCUB prezintă la Festivalul Ars Electronica din Linz expoziția FEED ME a artiștilor Saint Machine și Nope; Seria Marile Texte ale Crestinismului – „Apocalipsa lui Ioan” in traducerea lui Cristian Badilita, la Editura Vremea; Piața Festivalului – regalul muzicii simfonice, în aer liber; Nou la Polirom: Dragostea cea veche îţi şopteşte la ureche. Primele iubiri, de Aurora Liiceanu; A apărut revista Timpul pe luna august 2015.
Călătorește cu Litera Mică în mașinile uberFamily
Litera Mică schimbă modul prin care oamenii se deplasează în oraș.
Din 20 august drumurile cu mașinile uberFamily din București vor fi mai frumoase pentru că toți copiii vor primi pe durata călătoriei câte o carte Litera Mică pe care să o răsfoiască.
Cărți din colecțiile Disney, National Geographic, Bebe învață, enciclopedii și cărți de activități îi vor aștepta pe cei mici pe bancheta din spate a mașinilor echipate cu scaune pentru copii, astfel încât drumul să fie mai plăcut și mai distractiv.
Tot ce trebuie să faci este să îți activezi GPS-ul, să îți instalezi aplicația Uber și cel mai apropiat șofer de lângă tine, înregistrat în baza de date Uber, se va opri să te ducă unde ai nevoie. Tovarăși de drum îți pot fi personajele îndrăgite din cărți: Prințesa Sofia, Jake Piratul, Goofy, Mickey Mouse, prințesele din povești și Palace Pets, animalele lor de companie.
Contractarea serviciului Uber și plata drumului se desfășoară exclusiv prin intermediul Uber și nu personal cu șoferul. La destinație, pasagerul nu achită nimic numerar. Prețul călătoriei este calculat de program în funcție de distanță, viteză și condițiile de trafic. Serviciile nu se plătesc fizic, contravaloarea călătoriei este reținută în mod automat de pe cardul clientului prin intermediul contului de client.
Apariție nouă la Editura Meteor Press: Cer de plumb, de Carme Martí
Bazat pe o poveste adevărată, romanul „Cer de plumb” narează viaţa de legendă a lui Neus Català, ultima supravieţuitoare a lagărului de concentrare nazist de la Ravensbrück. Autoarea Carme Martí a fost impresionată de curajul acestei femei, care n-a încetat niciodată să lupte pentru a-şi face cunoscută povestea – care nu este doar a ei, ci mai ales a celorlalte nouăzeci şi două de mii de femei catalane care au pierit în lagăr în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Născută într-o familie de ţărani din Catalunya, Neus avea doar douăzeci şi doi de ani atunci când a izbucnit Războiul Civil spaniol. S-a angajat ca asistentă medicală la un orfelinat, dar în scurtă vreme s-a văzut nevoită să ia calea exilului spre Franţa, împreună cu cei 182 de copii orfani pe care-i avea în grijă. Acolo s-a alăturat forţelor de rezistenţă, s-a îndrăgostit fulminant, şi-a servit patria de departe şi a fost, în cele din urmă, deportată şi închisă în lagărele de concentrare Ravensbrück şi Holleischen, în care a cunoscut iadul, dar şi raiul solidarităţii umane.
Carme Martí nu face decât să o lase pe Neus Català, acum în vârstă de 97 de ani, să-şi depene povestea – uneori amuzantă, mereu emoţionantă şi, chiar şi după atâtea decenii, de-a dreptul cutremurătoare. Titlul, „Cer de plumb”, face trimitere la prima zi în lagăr; acel moment suspendat între viaţă şi moarte după care nimic nu va mai fi la fel.
Un roman captivant, inteligent, plin de spirit, care se citește dintr-o răsuflare.
Carme Martí este o autoare de limbă catalană pasionată de reconstituirea unor momente istorice uitate. A publicat romanul „Cer de plumb” în anul 2012, în colaborare cu Neus Català.
Un nou roman de Andreï Makine, la Polirom: Patria locotenentului Schreiber
Patria locotenentului Schreiber, cel mai nou roman semnat de autorul bestsellerului Testamentul francez, Andreï Makine, a apărut în acestă săptămînă în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere din limba franceză de Constanţa Ciocârlie. Volumul este disponibil şi în ediţie digitală.
O carte hibrid, melanj de memorii şi ficţiune, distinsă chiar în anul apariţiei cu Prix Wartburg de Littérature, Patria locotenentului Schreiber este rodul întîlnirii lui Makine cu Jean-Claude Servan-Schreiber, om politic şi jurnalist francez dintr-o familie ilustră, ajuns deja la o vîrstă venerabilă.
Impresionat de viaţa tumultuoasă a acestuia şi de eroismul de care el şi camarazii săi au dat dovadă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scriitorul l-a încurajat să-şi aştearnă memoriile pe hîrtie, sperînd că, graţie influenţei sale în lumea literară, îl va ajuta să le publice.
Demersurile lui s-au lovit însă de reticenţa editorilor de a publica o carte cu un subiect atît de riscant. Prin urmare, Makine a hotărît să scrie el însuşi despre viaţa locotenentului Schreiber – povestea prieteniei dintre un tînăr scriitor plin de succes într-o ţară care nu este a lui şi un bătrîn luptător în cel de-al Doilea Război Mondial şi în Rezistenţă, dar şi istoria secolului trecut, văzută prin ochii unui om pentru care locurile şi întîmplările de altădată rămîn mereu vii şi pline de semnificaţie.
„Nu mi-aş fi imaginat niciodată un destin atît de deschis spre sensul vieţii. O existenţă în care s-au încarnat curajul şi instinctul morţii, intensa voluptate de a fi şi durerea, revolta, detaşarea. Am descoperit un om care a trăit în ciuda urii, a iubit în mijlocul celei mai atroce barbarii a războiului, un soldat care a ştiut să ierte, însă n-a uitat nimic. Lupta lui le-a redat adevărata densitate unor cuvinte pe care nu mai îndrăzneam să le rostim: eroism, sacrificiu, onoare, patrie… Am descoperit şi în ce măsură, în lumea de astăzi, această voce franceză putea fi cenzurată, înăbuşită. Această carte nu are alt scop decît să ajute cuvintele locotenentului Schreiber să învingă uitarea.” (Andreï Makine)
Născut în Siberia, dar stabilit la Paris spre sfîrşitul anilor ’80, Andreï Makine se numără astăzi printre cei mai apreciaţi scriitori francezi contemporani, fiind asimilat de ţara de adopţie imediat după succesul răsunător al romanului Testamentul francez (1995; Polirom, 2002, 2013), distins cu cele mai prestigioase premii literare din Franţa: Prix Goncourt, Prix Médicis şi Prix Goncourt des Lycéens. Scrise într-un stil sobru şi evocator inconfundabil, romanele sale au încîntat publicul cititor, fiind traduse în peste patruzeci de limbi. La Editura Polirom au mai apărut: Crima Olgăi Arbelina (2001), Pămîntul şi cerul lui Jacques Dorme (2004, 2014), Femeia care aştepta (2005), Iubirea omenească (2007), Recviem pentru Est (2008, 2015), Viaţa unui bărbat necunoscut (2010), Cartea scurtelor iubiri eterne (2011) şi O femeie iubită (2013). În 2005, scriitorul a fost recompensat cu Prix Prince Pierre de Monaco pentru întreaga carieră literară.
Colecția „Biblioteca Polirom” numără pînă în prezent peste 1.000 de titluri și este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.
ARCUB prezintă la Festivalul Ars Electronica din Linz expoziția FEED ME a artiștilor Saint Machine și Noper
Între 3 și 7 septembrie, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București participă cu proiectul multimedia interactiv FEED ME semnat de artiștii români Saint Machine și Noper la POST CITY – Habitate ale Secolului XXI, Festivalul de artă, tehnologie și societate ARS ELECTRONICA 2015 din Linz.
Prezența proiectului în cadrul festivalului Ars Electronica vizează aducerea în atenția publicului internațional a creațiilor artiștilor români care îmbină cu succes arta cu tehnologia. Realizat de Saint Machine (Marilena Oprescu Singer – artist multimedia) și Noper (Radu Pop – artist ilustrator), FEED ME este un proiect care a fost prezentat pentru prima oară ca work in progress în primăvara lui 2014 la Noaptea Albă a Galeriilor de ARCUB împreună cu Artmix, Galeria Galateca, ICR și AFCN, pentru ca în toamnă să fie dezvoltat mai departe de ARCUB pentru participarea la Zilele Bucureștiului 2014.
„FEED ME este o poveste științifico-fantastică țesută în mintea unor oameni vizionari. În momentul în care am intrat în acea structură de metal care vibrează, mi-am dat seama că, în zilele noastre, artistul poate colabora cu omul de știință. Am realizat că această experiență reprezintă vremurile pe care le trăim și că artiștii inovatori trebuie sprijiniți. Aceasta este misiunea ARCUB, ca centru cultural al unui oraș care se pregătește să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021”, a declarat Mihaela Păun, director ARCUB.
Un festival al tehnologiei, Ars Electronica se concentrează anul acesta pe revoluția digitală și prezintă o imagine asupra modului în care vor fi configurate orașele viitorului atunci când vor exista mai mulți roboți decât oameni în fabrici, când totul în jurul nostru va fi interconectat printr-o inteligență artificială, automobilele se vor conduce singure, iar dronele vor livra scrisorile. O regândire a spațiilor de locuit, care a fost deja inițiată de cei care propun idei noi de arhitectură și forme de organizare sociale menite să țină pasul cu schimbările care vor fi aduse de următoarele decenii.
Instalația multimedia interactivă FEED ME este un experiment artistic care explorează relația de interdependență dintre lucrarea de artă și publicul său, fiind construită autoironic sub forma unei chemări a supușilor „monstruoasei și veșnic nesătulei Tra” la ritualul de hrănire a acesteia. Lucrările celor doi artiști sunt interconectate conceptual și formează un singur organism viu, care se alimentează cu energia produsă de mișcările publicului.
Proiectul FEED ME oferă o experiență senzorială completă – întreaga expoziție este conținută de Womb of Tra, o capsulă multimedia creată de Saint Machine, care reacționează sonor și vizual pe măsură ce își „înghite” vizitatorii. Înăuntrul pântecelui lui Tra, aceștia sunt invitați într-o călătorie ritualică prin șapte porți care transcend organicitatea coconului și îi invită să pășească prin ele, dezvăluind șapte personaje în mișcare care se hrănesc cu atenția publicului și dau la schimb simboluri golite de sens, împreună formând instalația video The Secret Memories of Noper, creată de Noper. Înăuntrul instalației FEED ME totul se mișcă, vibrează și reacționează la mișcare pe un ritm comun, cel al muzicii și al efectelor sonore create în colaborare cu Mitoș Micleușanu. În centrul acestei lumi stranii locuiește Sacred Egg, o instalație interactivă în formă de ou, creată de Saint Machine, care se hrănește cu capul vizitatorului și trăiește doar atât timp cât acesta stă conectat la orificiul său. Vizitatorul conectat face parte din lucrarea de artă, oul oferindu-i iluzia controlului, în timp ce îi acaparează atenția și se folosește de energia lui pentru a respira.
Conceptul și ilustrațiile sunt realizate de Saint Machine (Marilena Oprescu Singer) și Noper (Radu Pop), muzica și efectele sonore sunt realizate de Mitoș Micleușanu, modelarea și animația 3D sunt realizate de Reniform (Sergiu Negulici), animația de Tudor Calnegru. La proiect au contribuit inginerul Florin Palade și programatorul Marius Farcaș.
Un proiect ARCUB. Mai multe detalii despre instalație puteți găsi și pe website-ul festivalului: http://www.aec.at/postcity/en/, pe www.arcub.ro sau pe www.feedmeritual.ro.
SAINT MACHINE (Marilena Oprescu Singer, nascută pe 18 septembrie 1979) este o artistă multimedia care a studiat literatura și științele comunicării înainte de a începe să experimenteze cu suprapunerea spațiilor interior-exterior, real-virtual și joaca cu forme și idei. Printre proiectele create de aceasta se numară Feed Me (2014), Autentic Românesc (ROD, 2011), Playground for Animation (Cocor Media Channel, 2009), Festivalul de Proiecții Arhitecturale Urban Art (Palatul Parlamentului, Universitate, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” 2007, 2008, 2009) sau Artmix (TNB, 2005), iar în prezent lucrează la „Cannibal”, un nou proiect multimedia interactiv.
NOPER este artistul ilustrator și animator Radu Pop (născut pe 13 aprilie 1982). A absolvit Universitatea de Arte București unde a experimentat cu animația și a dezvoltat o lume vizuală proprie, continuând să dezvolte apoi o serie de personaje inedite. Operele lui stranii și în același timp pline de prospețime au fost publicate în albume precum Luerzers 200 Best World Wide Illustrators (2009-2010) și au deschis ușile unor colaborări cu galerii internaționale și proiecte ca Feed Me (2014), Cranium (2012), Bold (2010), As if by Magic (2010) sau Festivalul de Proiecții Arhitecturale Urban Art (2007, 2008, 2009).
Seria Marile Texte ale Crestinismului – „Apocalipsa lui Ioan” in traducerea lui Cristian Badilita
Va prezentam cea mai recenta aparitie in colectia FID – Fapte, Idei, Documente a Editurii Vremea, seria Marile Texte ale Crestinismului, un volum de exceptie prin comentariile si notele care insotesc traducerea inedita a ultimei carti a Noului Testament:
Apocalipsa lui Ioan
Traducere inedita si comentariu de Cristian Badilita
Editie bilingva
Editia a II-a
Prin anvergura si profesionalism, traducerea comentata a Noului Testament propusa de Cristian Badilita, specialist al crestinismului timpuriu, este o realizare unica in peisajul teologic si cultural romanesc. S-a urmat cu fidelitate editia stabilita de Nestle-Aland, adusa la zi de cei mai reputati savanti internationali. Traducerea imbina criteriul fidelitatii cu eleganta stilistica. Textul original poate fi consultat „in oglinda”. Amplul comentariu discuta variantele de manuscrise, oferind, de asemenea, toate informatiile necesare de ordin filologic, istoric si teologic. El nu inhiba, ci lamureste; nu sperie ci stimuleaza.
La linkul de mai jos puteti citit un interviu despre Apocalipsa acordat de Cristian Badilita ziarului Adevarul: Cristian Bădiliţă, teolog: „Apocalipsa e cartea speranţei, nu a sfârşitului lumii“
Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/apocalipsa-lui-ioan
Piața Festivalului – regalul muzicii simfonice, în aer liber
În perioada 10-20 septembrie, în Piața George Enescu din capitală are loc Piața Festivalului, un eveniment cu acces gratuit, organizat de Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.
La fiecare ediție a Festivalului Internațional George Enescu, Piața Festivalului îi scoate pe Mozart, Strauss și Beethoven în stradă. Nu pentru că celebrele lor compoziții n-ar mai iubi sălile de concert, ci pentru că muzica simfonică sună minunat în aer liber. „Muzica trebuie să fie o prezență constantă în viața cetății. Când aducem un repertoriu de mare popularitate pe scenele din piețele publice, le spunem tuturor celor care se întâmplă să fie acolo, cu sau fără bună știință, că noi, muzicienii, și arta în general facem parte din viața curentă a orașului”, a declarat dirijorul Tiberiu Soare.
Timp de 11 zile, vă așteptăm să vă bucurați de concertele unor ansambluri de excepție precum Orchestra Națională Radio, Filarmonica Oltenia, Bucharest Festival Orchestra, Orchestra Simfonică București, Orchestra Sinfonia București și Camerata Regală, sub bagheta unor dirijori de renume precum Tiberiu Soare, Davin Crescenzi, Constantin Adrian Grigore, Cristian Lupeş și Gabriel Bebeşelea. Zilnic, li se vor alătura profesioniști ai muzicii de cameră precum Art Quartet și Transylvanian Saxophone Quartet, dar și elevi entuziaști ai liceelor de artă. Și, dacă vreți să vă delectați cu spectacole și după concerte, vă invităm la proiecții ale unor reprezentații muzicale celebre: Bisurile Festivalului Enescu (2001, 2003), Lucrări inedite din creația lui George Enescu, Seymour: An Introduction (regia Ethan Hawke, 2014).
Piața Festivalului este organizată anul acesta sub egida Zilelor Bucureștiului, care aniversează 556 de ani de la atestarea documentară a orașului, prin evenimente precum Festivalul de muzică alternativă Sound&Vision, Noaptea Albă a Bucureștiului, Gala Folk You!
Programul complet al Pieței Festivalului este disponibil pe site-ul: www.festivalenescu.ro.
Accesul la toate evenimentele din Piața Festivalului este gratuit.
Detalii pe www.arcub.ro.
Urmăriţi-ne pe Facebook și Twitter!
Nou la Polirom: Dragostea cea veche îţi şopteşte la ureche. Primele iubiri, de Aurora Liiceanu
Dragostea cea veche îţi şopteşte la ureche. Primele iubiri, o nouă carte semnată de Aurora Liiceanu, cel mai cunoscut psiholog autohton şi una dintre cele mai de succes autoare publicate de Editura Polirom în ultimii ani, va apărea în această săptămînă, şi în ediţie digitală, în Seria de autor ce îi poartă numele.
Se spune că prima iubire nu se uită. Unii susţin că e ceva magic, alţii că e doar o chestiune de compatibilitate chimică între două persoane.
Aurora Liiceanu arată cum privesc prima dragoste scriitorii, pe de o parte, şi oamenii de ştiinţă, pe de alta. Vom vedea cum îşi povestesc prima iubire Turgheniev, Vladimir Nabokov sau Orhan Pamuk şi cum o analizează psihologii, biologii sau filosofii.
Vom găsi istorii despre iubiri împărtăşite, iubiri neîmpărtăşite, iubiri cu final tragic sau fericit, dar şi studii care enumeră simptomele fizice caracteristice îndrăgostirii. Şi poate vom înţelege de ce unii se întorc după ani la prima lor iubire şi de ce îndrăgostiţi de pretutindeni continuă să-i scrie şi azi Julietei.
Yasunari şi Hatsuyo: o primă iubire tragică • Maşenka, cu sprîncenele minunat de neastîmpărate • Trandafirul negru • „Colosala iluzie” a lui Gatsby • Prima iubire, îndrăgostiţii şi reciprocitatea • Iubirea şi politica sincerităţii • Cînd iubirea dispare: jalea lungă a văduviei • Shakespeare for ever
„Povara timpului pune astăzi la îndoială mitul duratei, al iubirii care dăinuie, şi deschide uşa ideii de iluzie, de autoînşelare. Ştiinţele sociale se întrec în a descifra mecanisme şi determinări, scriitorii continuă să povestească. Parcă filosofii spun mai bine ce este dragostea, dar sînt mai greu de citit…
Poate că iubirea, aşa cum arată ea astăzi, nu mai este iubirea de altădată, poate că atracţia interpersonală are motivaţii ce par diferite sau chiar sînt diferite, poate că trăim într-o epocă în care emanciparea femeilor şi sexualitatea au eliberat oamenii de constrîngerile trecutului, poate că mitul duratei nu mai există – iubirea nu mai dăinuie ca odinioară –, poate că multe s-au schimbat. Şi totuşi, oamenii se îndrăgostesc… Şi ei cred, aşa cum susţine o celebră vrăjitoare în Franţa, indiferent de unde vin, de sex, de origine, de vîrstă, că iubirea nu moare.
Şi chiar dacă ritualurile s-au schimbat, chiar dacă comunicarea între iubiţi a luat alte forme, dorinţa şi nevoia de a iubi şi de a fi iubit/iubită au rămas.” (Aurora Liiceanu)
Aurora Liiceanu, doctor în psihologie, a lucrat în cercetare şi a predat psihologie la diferite universităţi din Bucureşti, dar şi la UQAM (Canada) sau EHESS (Franţa). În prezent, este cercetător senior la Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ din cadrul Academiei Române. De aceeaşi autoare, la Editura Polirom au mai apărut: Rănile memoriei. Nucşoara şi rezistenţa din munţi (2003, 2012), Prin perdea (2009, 2012), Rendez-vous cu lumea (2010, 2012), Patru femei, patru poveşti (2010, 2011), La taifas (2010, 2012), Viaţa nu-i croită după calapod (2011), Cuvinte încrucişate (2012), Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminităţii (2013), Legături de sînge. Povestea Ioanei (2013), Soacre şi nurori. La cine este cheia? (2014), Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor (2015) şi Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc (1948-1998) (2015).
A apărut revista Timpul pe luna august 2015
Revista de cultură contemporană TIMPUL vă aduce în atenție numărul lunii august 2015. Nr. 197 al revistei este disponibil în toată țara prin rețeaua de distribuție Inmedio, rețelele de librării Humanitas, Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași), rețeaua de distribuție Monitorul de Botoșani și în format digital pe elefant.ro. Online, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente.
În Editorialul din acest număr, „Exerciții ale excelenței”, Daniel Șandru scrie despre Campania „Oamenii Timpului”, un eveniment anual organizat de Asociația Revistei Timpul și susținut de Adenium, eveniment care s-a extins în toată regiunea de Nord-Est, dar și în orașele Chișinău (Republica Moldova) și Cernăuți (Ucraina). Aflați detalii despre acest eveniment cultural de marcă și din articolul semnat de Marius Pârciu. În continuare, în paginile de Actualitate, Andrei Giurgia relatează despre Festivalul de Film Istoric Râșnov, unde au fost proiectate documentare și filme istorice, au fost susținute concerte, au fost lansate cărți și reviste, au avut loc expoziții.
Paginile Polis, coordonate de Sorin Bocancea, analizează Legea 217/2015, care reglementează statutul organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Opiniile dosarului cu titlul Legea antilegionară sunt semnate de Adrian Cioflâncă, Melania Cincea, Marius Oprea și Alexandru Florian.
Paginile Focus, coordonate de Radu Vancu, conțin o anchetă asupra romanului „Moartea lui Siegfried”, de Octavian Soviany. Opiniile acestui dosar tematic, cu titlul Literatura și răul, sunt semnate de Andrei C. Șerban, Ioan Șerbu, Dan-Liviu Boeriu, Cristian Fulaș și Dan Gulea.
Paginile de Filosofie, coordonate de George Bondor, conțin continuarea dosarului inițiat în numărul lunii iulie, cu tema „Filosofia în diaspora”. Opiniile sunt semnate de Radu Neculau, Claudia Șerban, Mădălina Diaconu și Maria-Alina Asavei.
În Interviul din numărul lunii august, realizat de Andrei Giurgia, Adrian Cioroianu vorbește despre pasiunea pentru istorie, despre cum ne situăm în acest moment față de vecinii noștri, despre ce tip de politică se face acum acum în România, dar și despre noua sa funcție, cea de ambasador al României, delegat permanent pe lângă UNESCO.
În pagina Exclusiv a revistei Timpul, Adina Scutelnicu îl prezintă pe Mickaël Bethe‑Selassié, „artistul crescut între sfinți”, cu lucrări expuse permanent în muzee celebre ca Smithsonian sau în colecţiile Fondului Municipal al Academiei de Arte din Paris.
Numărul 197 al revistei TIMPUL conține și alte articole, semnate de Maria Bilașevschi, Claudiu Komartin, Ana Ionesei, Angelo Mitchievici, Dana Țabrea, Daniel Cristea-Enache, Roxana Patraș, Lucian Dîrdală, Bogdan Călinescu, Stelian Dumistrăcel, Lavinia Maria Pruteanu, Mioara Anton, Teodora Manea, Dan Pavel, Dragoș Dascălu, Cătălin Mihuleac, Mircea Gheorghe, Radu Vancu, Maricica Munteanu.
