Cele 11 proiecții din cadrul UrbanEye Film Festival au adunat peste 1400 de spectatori în București, la Cinema Elvira Popescu, între 13 și 16 noiembrie 2014. Festivalul s-a bucurat de prezenţa unui public numeros şi avizat încă din prima seară. Patru din filmele care au putut fi urmărite la Cinema Elvira Popescu, în perioada 13-16 noiembrie, Cathedrals of culture I şi II, Unfinished Italy/Torre David şi Venice Syndrome au fost proiectate cu toate biletele sold out. Cinefili, arhitecți, urbaniști şi în general toţi cei interesați de locurile în care trăiesc, au avut ocazia, unică în România, să vizioneze o selecție de filme în care oraşele şi clădirile nu sunt doar decoruri în care se desfăşoară acţiunea, ci devin subiecte care creează poveştile.
Vedetele festivalului au fost cele două proiecții ale filmului Cathedrals of culture, partea I şi partea a II-a (2014, Germania, Danemarca, Austria, Norvegia), cel mai important film de gen în acest moment. Prezentat în premieră anul acesta în secțiunea Berlinale Special la Berlin International Film Festival, filmul este realizat de o echipă de şase regizori importanţi, dintre care Wim Wendres şi Robert Redford reprezintă capul de afiş. Împreună cu ceilalţi regizori Michael Glawogger, Michael Madsen, Margareth Olin şi Karim Aïnouz, cei doi încearcă să dezvăluie privitorilor sufletul clădirilor. „Dacă clădirile ar putea vorbi, ce ar spune despre noi?”. Fiecare regizor şi-a ales câte o clădire importantă, de la Filarmonica din Berlin până la Centrul Pompidou din Paris, şi a creat un scurt-metraj de o jumătate de oră, care explorează o zi din viaţa acestor „catedrale ale culturii”, narată de însăşi vocea imaginată a acestora. Perspectiva voyeuristă oferă un periplu în spatele scenelor şi în afara orelor de funcţionare a acestor instituţii, în spatele uşilor închise, într-un format care aşează arhitectura – care de obicei e doar un decor – în centrul scenei.
De alfel, festivalul se adresează unui public cât mai eterogen şi doreşte să conştientizeze asupra unor subiecte care ar trebui să fie de interes general în societatea actuală. Filmele selectate de către organizatori și prezentate în trei secțiuni: Autentic versus Simulacru, Case fără oameni și oameni fără case, Interferențe, reflectă preocupări și subiecte de interes imediat. Urbanizarea și impactul său social și cultural (Houses for all, Torre David, Double Happiness, Venice Syndrome, Aici … adică acolo, perimarea construcțiilor și impactul său local (Unfinished Italy, Temporary 8th) dar și portrete ale “arhitecturii” prin prisma fotografiei (Lucien Hervé. Photographer despite himself, Visual Acoustics. The modernism of Julius Shulman) au fost temele aduse în discuție în serile de festival atât în sala de cinematograf cât și în holul Institutului Francez din București.
Prima ediţie a UrbanEye Film Festival a exprimat potenţialul de creştere a acestei forme de întâlnire artistică. Un eveniment special din cadrul UrbanEye Film Festival l-a constituit prezenţa, în premieră în România, a regizorului Jord den Hollander, organizatorul primului şi celui mai mare festival de film de arhitectură din lume: Architecture Film Festival Rotterdam. Acesta a vorbit publicului, în atriumul Institutului Francez, despre legătura dintre film și arhitectură. Prezentarea sa, Rushing through the architecture and film history, s-a axat pe legătura dintre aspirațiile locuitorilor din orașe și felul în care este prefigurat viitorul lor în filmele artistice. Festivalul și-a propus ca, pe lângă proiecțiile propriu-zise, să incite publicul la discuții despre subiectele arătate în filme. Un prim pas în acest sens a fost făcut, la prima ediție, prin susținerea unor sesiuni de întrebări și răspunsuri după proiecții. Astfel, regizorul Gerrit Messiaen (Lucien Hervé. Photographer despite himself) a răspuns întrebărilor din public și a povestit despre întâlnirea cu fotograful Lucien Hervé, Jord den Hollander (Mission statements. The architecture of Dutch diplomacy) a provocat spectatorii la o discuție despre viața în ambasade și identitatea exprimată prin construcție. După proiecția filmului românesc Aici … adică acolo (2012), regizorul Laura Căpățână-Juller, Dana Bunescu (montaj) și antropologul Vintilă Mihăilescu au discutat cu publicul spectator despre realități globale și locale plecând de la povestea arătată în film. Tot despre proiecte neterminate și spații în așteptarea unei folosințe, a vorbit arhitectul Liviu Ianăși în sesiunea de întrebări și răspunsuri prilejuită de proiecția filmului Temporary 8th (2012).
În cadrul festivalului, în weekend, s-a desfăşurat atelierul de fotografie coordonat de Anja Schlamann, fotograf și arhitect, adresat celor pasionați de oraşul în care trăiesc şi de arhitectura lui, iar duminică, părinţii au putut veni însoţiţi de copiii lor, pentru că cei mici au participat la atelierele speciale pentru copii, în timp ce părinţii au vizionat filme.
Îlustrând temele abordate cu filme din contexte diferite, de la Caracas la Veneția și din suburbia orașelor spaniole până în satul românesc, UrbanEye Film Festival a provocat publicul să (își) descopere un nou mod de a privi lucrurile: privirea urbană.
Aflat la prima ediţie, UrbanEye Film Festival este singurul festival din România care promovează discuția despre mediul construit și viața urbană prin intermediul filmului. Proiectul este inițiat și organizat de Asociaţia ARTA în dialog cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, prin finanțare din timbrul arhitecturii.
Inițiator și organizator: Asociaţia ARTA în dialog
Partener principal: Ordinul Arhitecților din România
