„LUMEA EVREIASCĂ ÎN LITERATURA ROMÂNĂ”, conferinţă la Universitatea Ebraică din Ierusalim. 14-15 februarie.
„MITURILE EUROPEI CENTRALE ŞI EVREII”, masă rotundă, Cinemateca din Ierusalim. 16 februarie
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv vă invită la conferinţa internaţională cu titlul „Lumea evreiască în literatura română” (Universitatea Ebraică din Ierusalim, 14-15 februarie) şi la masa rotundă cu tema „Miturile Europei Centrale şi evreii” (Cinemateca din Ierusalim, 16 februarie 2012, ora 5 pm).
Evenimentele sunt organizate în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, Universitatea Ebraică din Ierusalim (Ditza Goshen) respectiv Cercul Cultural de la Ierusalim (Costel Safirman) şi se vor desfăşura în limba engleză şi română.
Participanţi la conferinţă:
– din România: Adriana Babeţi şi Cornel Ungureanu, Universitatea de Vest din Timisoara; Ioana Pârvulescu, Manuela Cazan şi Camelia Crăciun, Universitatea din Bucuresti;
– din Israel: Moshe Idel, Universitatea Ebraică din Ierusalim; Ilia Rodov, Universitatea Bar Ilan; Rafi Vago, Universitatea din Tel Aviv; Menahem Keren, Universitatea din Tel Aviv; Sarit Cofman-Simhon, Kibbutzim College; Lucian Zeev-Herşcovici, Biblioteca Naţională a Israelului; Shlomo Leibovici-Laiş; Arie Laish; Avi Meirowich; Costel Safirman, Cinemateca din Ierusalim;
– din SUA/Israel: Michael Finkenthal, Universitatea Johns Hopkins.
Programul conferinţei poate fi consultat pe site.
În ultimele decenii ale secolului al XlX-lea au fost elaborate doar cîteva lucrãri referitoare la modul în care se reflectã imaginea evreului în diverse creaţii mito-folclorice româneşti, în 1887/1896, Lazãr Şãineanu a încercat sã refacã unele trãsãturi ale „evreului mitic” (Jidovul sau Uriaşul), trãsãturi extrase din legendele mitice româneşti, Moses Schwarzfeld şi în mai micã mãsurã Simeon Florea Marian au cercetat — în a doua jumãtate a secolului al XlX-lea — modul în care este reprezentat evreul în producţiile folclorice din registrul comic: în anecdote populare şi, respectiv, în satire. (cf Andrei Oişteanu).
Vasile Alecsandri a creat cea mai cunoscută imagine negativă a evreului (eg piesa Lipitorile satului). Aceasta caricatură a devenit aproape o imagine prototip, chiar dacă unii scriitori importanţi au fost relativ neafectaţi de aceasta. Într-adevăr, o imagine mai nuanţată a unei lumi evreieşti pitoreşti şi exotice sau caractere complexe generatoare de simpatie şi compasiune, s-a dezvoltat pentru prima oară spre sfârşitul secolului al XlX-lea. Exemplele pot include: Ion Luca Caragiale, nuvela „O făclie de Paste”, Mihail Sadoveanu, povestea „Haia Sanis”; Liviu Rebreanu, povestea „Itic Strul dezertor”; Constantin Stere, trilogia „În preajma revoluţiei”; Gala Galaction, romanul „Papucii lui Mahmud”; Victor Ion Popa, comedia „Take, Ianke si Cadar”, şi George Călinescu, romanul “Scrinul negru”. Evrei români apar frecvent, înfăţişaţi cu simpatie şi căldură, în scrierile lui Panait Istrati. Scriitori contemporani, cum ar fi Constantin Ţoiu, Augustin Buzura, şi Matei Călinescu au evitat, de asemenea, stereotipurile. (cf Leon Volovici)
Este necesară şi semnificativă în acest moment o analiză de ansamblu care sã punã în luminã felul în care este receptat evreul, lumea evreiască în cvasi-totalitatea ei, în literatura română.
Evenimentele de la Ierusalim vor fi dedicate memoriei profesorului şi criticului literar Leon Volovici.
