”Coșmar în Balcani. Un sas transilvănean în cel de-al Doilea Război Mondial după relatările lui Friedrich (Fred) Umbrich”, de Anna M. Wittmann
Traducere din engleză de Tatiana Dragomir. Cu o prefață de Emil Hurezeanu (colecția Cartier istoric). Legată, 448
pag. Preț: 49 RON
„Dar iată, miracolul mai este posibil, în încrucişarea dintre realitate, destin, document, literatură, microistorie, istorie şi postistorie.
În cazul nostru, el se numeşte Coşmar în Balcani. Un sas transilvănean în cel de-al Doilea Război Mondial. Fred Umbrich s-a destăinuit doamnei dr. Anna M. Wittmann, o distinsă autoare canadiană, cercetătoare a fenomenului coloniilor penitenciare, de la Auschwitz la Gulag, inclusiv în extensiile lor din istoria recentă.
Miracolul acesta este în primul rând realitate, spuneam. Un tânăr sas din Belleschdorf, Idiciu în limba română, de lângă Mediaş, este recrutat în 1943 în Waffen SS, Divizia de Vânători de Munte „Prinz Eugen”. În acest corp de armată de sumbră rezonanţă au luptat şi mai ales au murit, în Balcani, în luptele împotriva partizanilor iugoslavi, îndeosebi saşi şi şvabi din Transilvania, Banatul românesc, Ungaria şi Serbia.
Dacă partizanii lui Tito au avut parte de o istoriografie eroică şi eroizantă, soldaţilor români de origine germană din Divizia „Prinz Eugen” nu li s-a dedicat proababil niciodată – dincolo de oprobriul pauşal – mai multă şi mai intensă atenţie până la cartea lui Fred Umbrich. (…)
Avem de-a face cu o carte postmodernă şi postistorică. Pentru că ea este scrisă de omul supus vremurilor, după decenii, împreună cu un istoric şi antropolog al suferinţelor războaielor şi universului concentraţionar care le însoţeşte.” (Emil Hurezeanu)
Anna WITTMANN şi-a luat doctoratul în literatură comparată (cu specializare în literaturile engleză, franceză şi germană) la Universitatea din Alberta (Edmonton, Canada) în anul 1984, urmat de un stagiu postdoctoral de doi ani în calitate de cadru asociat specializat în cercetare la Universitatea din Stanford, California. Din 1991 predă în cadrul Catedrei de limba engleză şi studii cinematografice a Universităţii din Alberta, precum şi la Universitatea Concordia din Alberta, cursurile acoperind teme diverse, de la Shakespeare până la istoria secolului al XX-lea.
Primele sale lucrări publicate au fost rodul preocupărilor în domeniul literaturii, în special al literaturii secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. În ultimii cincisprezece ani Anna Wittmann s-a axat mai mult asupra studiului istoriei, în mod particular al istoriei Europei de Est. Coşmar în Balcani publicată în anul 2000 la Columbia University Press/East European Monographs) a fost prima lucrare importantă publicată de autoare în acest domeniu. De atunci i-au mai apărut şi alte lucrări, în special din domeniul istoriei militare. De asemenea, a colaborat în calitate de expert în domeniul cinematografiei şi al literaturii la elaborarea unei serii de enciclopedii publicate de CLIO/Oxford care acoperă diverse perioade, începând de la Războiul de Independenţă şi până la conflicte actuale.
Interesul autoarei faţă de România s-a manifestat în mod constant şi după apariţia volumului Coşmar în Balcani. De exemplu, dr. Anna Wittmann a scris majoritatea articolelor cu privire la diferite personalităţi originare din România şi la evenimentele ce au avut între cel de-al Doilea Război Mondial şi anul 1989 publicate în Encyclopedia of the Cold War (ed. Spencer Tucker, CLIO, 2007), o lucrare premiată, în cinci volume. În anul 2003 dr. Anna Wittmann a publicat un articol intitulat „Gheorghiu’s Twenty-fifth Hour and Shifting Swabian Identities” („Romanul Ora 25 al lui Gheorghiu şi identităţile în schimbare ale şvabilor”) în Refractions of Germany in Canada (ed. J. Considine et al., De Gruyter), în care analizează romanul Ora 25 al lui Constantin Virgil Gheorghiu, scoţând în evidenţă în mod special, prin intermediul unor materiale de arhivă, diferitele „identităţi” atribuite etnicilor germani din Europa de Est. De asemenea, în manieră postmodernistă, depăşind cadrul strict al romanului lui Constantin Virgil Gheorghiu, autoarea pune întrebarea care ar fi astăzi „identitatea” personajului fictiv Johann Moritz dacă acesta ar fi emigrat în Canada.
Cea mai recentă carte a dr. Anna Wittmann, Talking Conflict: The Twisted Language of War, Genocide and Terror, urmează să apară la Editura Praeger la începutul anului 2016.
”Tradiții la superofertă. Între socoteala din agenție și cea de la raft”, de Florin Dumitrescu
(colecția Cartier antropologic). Broșată, 192 pag. Preț: 27 RON
„Deviza antropologiei alimentației, o societate într-o farfurie, nu este nici gratuită, nici pretențioasă. O alimentație într-o reclamă nu este altceva decât prelungirea la fel de îndreptățită a primei devize atunci când societatea cu pricina este una de piață. Îmbinând o cunoaștere de publicitar, o experiență de cumpărător și o perspectivă de antropolog, Florin Dumitrescu citește pentru noi etichetele publicității alimentare pentru a ne explica de ce și cum s-a născut acest trend relativ recent al produselor tradiționale și cum se face marketizarea acestuia.” (Vintilă Mihăilescu)
Florin DUMITRESCU (n. 1966) a lucrat peste douăzeci de ani în publicitate. Teza de licență în lingvistică și disertația de master în studii romanice (ambele la Universitatea București) le-a dedicat retoricii și argumentării publicitare. În anii ’90, a ținut primele cronici de publicitate din presa românească (Dilema, Capital, Adevărul, Playboy). Între 2001 și 2003, a fost editorialist și campaign editor la revista de profil Advertising Maker. După 2000, a continuat să investigheze tendințele din publicitate, media și consum în Observator cultural, IQads, The Industry, B-24-FUN. Din 2014, ține o rubrică de antropologie digest („Jurnal apropologic”) în Cațavencii.
În decursul recentului doctorat în socioantropologie (SNSPA, POSDRU, coordonator prof. Vintilă Mihăilescu), Florin Dumitrescu a publicat ebook-ul Bâlciul Universităţii. Redescoperind spiritul târgoveţ în Bucureştiul postsocialist la Humanitas, București; precum și articolul „The Frivolous Revolution. Fair/Carnival Elements of Mărţişor in University Square Before and After 1990” în anuarul European Public Policies. Instruments, Models and Behaviour in the Public Space al Universităţii din Oradea (ambele în 2013). Teza doctorală, Supermarketizarea tradițiilor (2014), dedicată relației dintre consum, marketing și tradiții populare, stă la baza cărții de față.
”Zece femei” de Al. Cistelecan (colecția Rotonda). Broșată, 160 pag. Preț: 23 RON
„De câțiva ani încoace, Al. Cistelecan, admirat unanim pentru subtilele intuiții și judecăți privind spațiul poetic românesc, dar dedat, nu mai puțin, unui soi de mic narcisism ținând de o anume caligrafie manieristă a expresiei, a publicat în presa literară o suită de profiluri de doamne lirice transilvane, dezgropate din fișiere îngălbenite de biblioteci, de unde nu le-a mai scos aproape nimeni și nici nu prea mai aveau șansa să fie scoase. (…) presupusul temut călău surâde și se amuză în timpul execuției, nu mai puțin atent la baletul său de pe eșafod ori la dexteritățile cu care-și mânuiește instrumentele chirurgicale. E, pe deasupra, un bonom și un tandru.” (Ion Pop)
Al. CISTELECAN s-a născut la 2 decembrie 1951, în Aruncuta, jud. Cluj. Școala generală în satul natal; liceul „Ady-Șincai”, Cluj (1966-1970); Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj (1970-1974). Doctor în litere (2000) al aceleiași Universități, cu o teză despre Ion Pillat. Profesor în cadrul Facultății de Științe și Litere a Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureș. A lucrat la casele de cultură din Ștei și Oradea (1975-1987); între 1987-1993, redactor al revistei „Vatra”; între 1993-2006, redactor-șef adjunct al aceleiași reviste. A debutat în „Echinox”, în 1973. Editorial, în 1987, cu Poezie și livresc (Editura Cartea Românească, București; premiul „G. Călinescu”). A mai publicat volumele: Top ten (Editura Dacia, Cluj, 2000), Celălalt Pillat (Editura Fundației Culturale Române, București, 2000; premiul USR și premiul ASPRO); Mircea Ivănescu. Micromonografie (Editura Aula, Brașov, 2003); 11 dialoguri (aproape teologice), Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2003; Al doilea top (Editura Aula, Brașov, 2004); 15 dialoguri critice (Editura Aula, Brașov, 2005); Diacritice (Editura Curtea Veche, București, 2007); Aide-mémoire (Editura Aula, Brașov, 2007); Magna cum laude (Editura Tracus Arte, București, 2012); Ardelencele (Editura Eikon/Școala Ardeleană, Cluj, 2014). A coordonat volumul aniversar Mircea Ivănescu 80 (Editura Paralela 45, Pitești, 2011). A alcătuit și îngrijit antologia: Mircea Ivănescu, Versuri (Editura Humanitas, București, 2014). A colaborat la Dicționarul Scriitorilor Români și la Dicționarul esențial al literaturii române (coord. de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu).
”Ion Druță: conștiință a istoriei basarabene”, de Constantin Cubleșan (colecția Rotonda).
Broșată, 176 pag. Preț: 28 RON/88 MDL
„Nu este istoricul literar căutând noi documente, corespondență, colaborări necunoscute în presa vremii, ci doar materialul pe care i-l oferă opera acestuia și bibliografia critică la îndemână, pe baza căreia îl proiectează pe scriitor pe canavaua vremii, îl face mai accesibil și mai ușor de înțeles printr-o nouă organizare și restructurare a temelor și motivelor luate în discuție […] Ne aflăm în fața unei conștiințe critice care își cunoaște foarte bine menirea.” (Prof. univ. dr. Mircea Popa)
Constatin CUBLEŞAN s-a născut la 16 mai 1939 în Cluj. Urmează Facultatea de Filologie-Istorie-Filosofie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj (1959). La absolvirea Facultăţii este repartizat la Radio-Cluj, ca reporter, apoi redactor, până în 1962, când se transferă la revista Tribuna. Între 1970-1971 este secretar general de redacţie al revistei Tribuna, iar din 1972 este redactor-șef al Editurii Dacia din Cluj. Din 1980 este director al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, până în 1988, când se transferă la revista Steaua, în calitate de redactor-şef adjunct. Este profesor universitar. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1964).
I s-au reprezentat piese pe scenele teatrelor din Sibiu, Cluj, Arad, Satu Mare, Baia Mare, Turda, Braşov, Timişoara, Botoşani.
VOLUME DE CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ: Miniaturi critice (1968); Teatrul – Istorie şi actualitate (1978); Opera literară a lui Delavrancea (1982); Teatrul – între civic şi etic (1983); Opera literară a lui Ion Lăncrănjan (1993); Eminescu în conştiinţa critică (1994); Ioan Slavici interpretat de… (1994); Eminescu în perspectivă critică (1997); „Luceafărul” şi alte comentarii eminesciene (1998); Opera literară a lui Pavel Dan (1999); Caragiale în conştiinţa critică (1999); Eminescu în orizontul criticii (2000); Romancierul Rebreanu (2001); Moara cu noroc de Ioan Slavici (2001); N. Fimon. Micromonografie. (2003); Romulus Cojocaru, Poetul (2004); Dicţionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga. Coordonator (2005); De la tradiţie la postmodernism (2005); Mihail Sebastian. Teatrul Dicţionar de personaje. Coordonator. (2007); Serile cu Bartolomeu (2007); Din Mansarda lui Cioran (2007); Pavel Dan – Prozatorul Câmpiei Transilvane (2007); Pasiunea lecturii (2008); Ioan Slavici – Portret în oglinda timpului (2010); Lucian Blaga, Dramaturgul (2010); Ion Pop Retegan – Folclorist şi publicist (2010); In jurul începuturilor romanului românesc (2010); Constantin Virgil Gheorghiu (2011); Curente, mişcări, grupări literare şi artistice în sec. XX (2012); Dicţionarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale. Colectiv coordonat de Constantin Cubleşan. Cuvânt înainte de Constantin Cubleşan (2012); Nuvelistul Rebreanu (2012); Lecturi confortabile (2012); Liviu Rebreanu. Zece ipostaze ale romanului (2013); Lectura – profesiune şi delectare (2013); Urmuz în conștiința criticii (2014); Mihail Sadoveanu. Actualitatea în rezonanță istorică. Lecturi (2014); Eminescu în exegeze critice (2014).
EDIȚII din Mihai Eminescu, George Coșbuc, Al. Odobescu, B.P. Hasdeu, Gr. Alexandrescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Iosif Vulcan, Zaharia Bârsan, Ion Pop Reteganul, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Emil Gârleanu, Panait Istrati, Victor Papilian, Liviu Rebreanu etc.
”Un președinte împotriva României”, de Radu Portocală (colecția Rotonda).
Broșată, 152 pag. Preț: 22 RON
„Românii sunt un popor fără memorie, iar această tară – cum altfel i-am putea spune? – se află la originea multora dintre nenorocirile care se abat asupra lor. Mai mult: ei refuză memoria, îndărătnicindu-se să creadă că trecutul poate fi mereu replămădit în funcţie de capriciile şi de fantasmele prezentului. Românii devin astfel un popor orwellian în toată accepţia tragică, înăbuşitoare a cuvântului, iar România apare ca singurul loc din lume în care trecutul e doar o consecinţă discutabilă a prezentului.” (Radu Portocală)
Radu PORTOCALĂ s-a născut în 1951, la Bucureşti. În 1977 părăseşte România, trăind cinci ani în Grecia, iar din 1982 la Paris. Licenţiat în limba şi literatura română (Institut national des langues et civilisations orientales – Paris); master în relaţii internaţionale (Institut d’étude des relations internationales – Paris).
În 1986-1988, jurnalist la Radio France Internationale, redacţia română; în 1988-1989, realizator al unei emisiuni săptămânale consacrate actualităţii româneşti la Radio Solidarność (Paris); în 1988-1989, corespondent pentru Franța, Belgia și Elveția a Serviciului român de radio Voice of America; în 1986-1992, colaborator al hebdomadarului Le Point; în 1989-1998, colaborator al publicaţiei de limba română editată la Paris Lupta; în 1997-2004, corespondent în Franţa al serviciului român BBC; în 2005-2006, director al Institutului Cultural Român de la Paris; în 2007-2009, iniţiator şi director al colecţiei „Domaine roumain” al Editurii Kryos, Paris.
Contribuţii în presa europeană şi românească (România liberă, Cotidianul, Curierul românesc, Căminul românesc, l’Express, Le Quotidien de Paris, Libération, Enjeux du Monde, Dynasteurs, La Libre Belgique, Soviet Analyst); numeroase emisiuni şi interviuri la radio şi la televiziune (France Culture, France Inter, France Infos, RFI, Radio Suisse Romande, Radio Bruxelles, Radio Liège, Radio Free Europe, BBC, Radio București, Radio Timișoara, Antenne 2, La 5, TV 5, La Cinquième, RTBF – Bruxelles).
Cărţi publicate:
(în franceză) Autopsie du coup d’État roumain, Paris, Éd. Calmann-Lévy, 1990; L’exécution des Ceausescu, Paris, Éd. Larousse, 2009;
(în română) Semn în pustiire (poezie), Bucureşti, Ed. Vinea, 2013; Istorii de familie, Braila, Ed. Istros, 2015.
”Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă. Adaptare și desene de Lică Sainciuc (colecția Cartier codobelc). Proiect editorial cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Legată, 128 pag. Preț: 42 RON
”Ștefan-Vodă și aprodul Purice”, de Ion Neculce. Adaptare și desene de Lică Sainciuc (colecția Cartier codobelc). Proiect editorial cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Legată, 24 pag. Preț: 11 RON
Vă așteptăm de miercuri, 18 noiembrie până duminică seara, 22 noiembrie, la standul nr. 21, nivelul 00, pavilionul central Romexpo.
