Complicat, tragic, ar fi pe scurt. Dar incursiunea mea în lumea japoneză e mult mai complexă, pentru că mi s-a părut mereu o lume prea exotică ca să o pot înțelege vreodată mai bine, pentru că „pe deplin” e sigur imposibil. Nu voi ajunge probabil niciodată acolo, așa că am înțeles să descopăr această societate cu totul altfel pe baza cărților, filmelor și acum a teatrului. Dacă din cărți de istorie sau de călătorii am reușit să aflu lucruri foarte interesante, iar cu filmele m-am împăcat cât de cât, beletristrica japoneză mi-a oferit mirări și mi-a arătat că japonezii sunt cu totul altfel decât noi, au alte sentimente și gânduri, sunt mult mai introspectivi, ba chiar au o magie cu totul aparte. Dacă ajung acolo, nu știu de unde să-i apuc 😀
Cât despre teatru, știam doar mici amănunte și, acum, după ce am văzut spectacolul de 50 de minute al lui Akihiro Yamamoto din cadrul FITS, mi-am dat seama că nu știu nimic și că, cel mai probabil, nu înțeleg nimic. Oamenii și sentimentele lor stau în prim-planul acestei piese, dar și sentimentele religioase profunde ale japonezului de rând – în timp ce un tată ajunge la templu să-și plângă fiul dispărut de 13 ani, o mamă vine tot acolo pentru a sărbători aniversarea de 13 ani a propriului său fiu; acesta din urmă însă își dă seama că este reîncarcarea celui dispărut, așa că avem parte de o reîntâlnire a două suflete peste ani, conștiente și de legătura dintre ei, dar și de faptul că reîntâlnirea este posibil, dar totuși temporară.
Așadar, tema este ușor de rezumat, dar realizarea este cheia – actorii sunt aparent inexpresivi, îmbrăcați în costume tradiționale, ei se mișcă aparent greoi pe scenă, chiar și atunci când dansează; piesa se cântă, nu se recită; muzica este prezentă tot timpul, un sistem de voci răgușite și de instrumente arhaice; distribuția este integral masculină – o altă caracteristică japoneză, dar surpriza vine la final, când se cântă o bucată de operă italiană expresivă pentru întreaga temă.
Cum spuneam, complicat, tragic, emoționant, dar autentic japonez.
Foto: Mihail Nistor
FITS #fits #fits2025
